Rata de absorbţie pe fondurile UE creşte, avertismentele UE rămân. Ce angajamente îşi ia noul Guvern la Bruxelles pe politica de coeziune

Rata de absorbţie creşte uşor, echipa de negociatori cu Bruxelles-ul rămâne pe poziţie şi rezistă celei de- treia schimbări politice din ultimul an, dar riscurile pentru România rămân aceleaşi: suspendarea celor cinci programe operaţionale dacă până în iunie neregulile din sistem nu sunt remediate şi riscul pierderii unor fonduri consistente în 2013.

Rata de cheltuire a fondurilor europene a ajuns la 8,6%, i-a anunţat ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban pe reprezentanţii FMI-CE prezenţi săptămâna această la Bucureşti ceea ce înseamnă o creştere cu două procente faţă de sfârşitul lunii martie când datele oficiale indicau un porcent de decontări ale Bruxelles-ului pentru România de numai 6,56%.

Vezi datele comparative pe prima parte a lui 2012

Vezi primul avertisment pentru România: riscul suspendării

Cabinetul Ponta şi-a propus şi el, ca şi cel precedent, creşterea substantiala a gradului de absorbţie a până la 31 decembrie 2012, începerea programului de reabilitare termică a clădirilor prin mutarea a 150 de milioane de euro în Programul Operaţional Regional - mişcare ce aşteaptă aprobarea Comisiei Europene.

Ce vrea Guvernul Ponta pentru gestionarea fondurilor europene - perioada actuală de programare (potrivit programului de guvernare)

- creşterea substantiala a gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune până la 31 decembrie 2012
- îmbunătăţirea sistemului de management şi control al absorbţiei fondurilor europene şi stabilirea clară a atribuţiilor şi rolului instituţiilor implicate în activitatea de gestionare şi control a fondurilor, inclusiv din perspectiva sistemului achiziţiilor publice
- simplificarea procedurilor de verificare şi de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari.
- lansarea schemei privind reabilitarea termică a clădirilor, finanţată prin Programul Operaţional Regional, după aprobarea de către Comisia Europeană a realocării sumei de 150 milioane Euro de la Fondul Social European la Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
- monitorizarea listei celor 150 de proiecte strategice şi prioritare şi operaţionalizarea task force-urilor care vor sprijini Autorităţile de Management şi beneficiarii.
- îmbunătăţirea capacităţii administrative a structurilor implicate în managementul fondurilor UE
- implementarea acţiunilor din Planul de Măsuri Prioritare pentru accelerarea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune, revizuit la începutul anului 2012.

Ce vrea Guvernul Ponta în negocierile pentru viitorul buget al UE (2014-2020) - potrivit programului de guvernare

Cum a acţionat România la ultimele negocieri din Consiliul pentru Afaceri Generale pe politica de coeziune şi cea agricolă

- definirea priorităţilor de dezvoltare pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020, pornind de la o consultare largă a factorilor implicaţi, şi demararea procesului de elaborare a Acordului de Parteneriat (documentul strategic solicitat prin regulamentele europene) şi a programelor operaţionale.

- promovarea intereselor României în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al UE. Principalul obiectiv: îmbunătăţirea poziţiei României de beneficiar net al UE.

Ce spun politicienii de la Bruxelles şi experţii pe afaceri europene

Recent, prof. Vasile Puşcaş, fost negociator al României la UE, a analizat barierele în calea cheltuirii fondurilor europene. „Guvernanţii vor spune mereu că <<vor face totul>> să elimine acele bariere, dar după mai bine de cinci ani, de când România este membru al Uniunii Europene, ei câştigă timp şi bani, iar cetăţenii plătesc! Un ilustrativ exemplu este angajamentul asumat, recent, (n.n de guvernul MRU) chiar faţă de comisarul Hanh, că accesarea fondurilor europene va fi „100%" lipsită de ilegalităţi, fraude şi corupţie", apreciază Puşcaş. Bine ar fi fost, mai spune el, ca aspectele barierelor în calea accesării fondurilor structurale să se fi discutat la începutul actualei perioade bugetare multianuale (2007-2013). „Acum nu facem altceva decât să constatăm că am intrat într-o criză şi că ne pândeşte pericolul dezangajărilor", spune Puşcaş care a avertizat că, sub presiunea acestui risc, se adoptă „tot felul de măsuri pompieristice.

Fostul negociator al României mai spune că este nevoie de îmbunătăţirea sistemului achiziţiilor publice este obligatorie. „Sporirea numărului de angajaţi ai autorităţilor de management şi organismelor intermediare probabil e necesară (dar nu temporar, ci permanent şi nu electoral-politic, ci profesional). Însă problema principală, acum, în 2012, este de natură structural-sistemică şi financiară". Vezi detalii aici

Coordonatoarea liberalilor in Comisia REGI a PE, europarlamentarul Ramona Mănescu, a lansat o consultare publica on-line privind viitorul politicii de coeziune. "Daca ne dorim ca măcar pentru viitoarea perioada de programare să fim eficienți în accesarea fondurilor europene este imperativ necesar sa consultam cetățenii cu privire la noul pachet legislativ. In baza consultării publice nevoile identificate la nivel local si regional vor fi transpuse in prioritati naționale si proiecte specifice pentru perioada 2014-2020", spune Mănescu. Consultarea este deschisă până la data de 15 Iulie 2012.

Dosarul fondurilor europene trebuie abordat pragmatic, aşa cum România a acţionat în negocierile pentru aderare, susţine Dan Luca (PSD). România, a şaptea putere a UE ca pondere numeric a voturilor, nu a înţeles încă foarte bine că trebuie să se recalibreze pentru statutul său de membru important al spaţiului comunitar şi nu s-a adaptat încă la jocul foarte complex al afacerilor europene. Pentru acest lucru este nevoie de 5.000 de români la Bruxelles şi cel puţin 25.000 de persoane în România implicate în mecanismul comunitar, mai spune Luca. El apreciază că miile de dosare aflate în negocierile UE sunt lăsate pe seama a 100 de diplomaţi ai Reprezentanţei Permanente a UE la Bruxelles şi susţine că este în primul rând o problemă de resursă umană alocată.

Europarlamentarul PDL Petru Luhan apreciază că reorganizarea teritoriala va contribui la o absorbtie mai eficienta si mai rapida a fondurilor europene, ceea ce va conduce automat la crestere economica. "Regiunile trebuie sa decida asupra prioritatilor si investitiilor din teritoriu. Ele cunosc cel mai bine necestitatile locale, dar si modul cel mai eficient de a raspunde acestora. Este strict necesar ca acestea sa dispuna si de resurse financiare aferente", a spus Luhan.

Ce urmează: regiunile negociază, Ponta vine la Bruxelles, preşedinţia UE trece la Cipru

Între timp, dezbaterile legate de viitoarele reguli şi condiţii pentru accesarea banilor UE după 2013 au ajuns la nivelul regiunilor. Săptămâna aceasta, reprezentanţii regiunilor UE au discutat în plenara Comitetului regiunilor, la Bruxelles, despre noile condiţionalităţi şi reţinerea multor state membre de a mai da un buget mare pentru UE în viitoarea perioadă de programare. Joi, 10 mai fostul comisar pentru politică regională Danuta Hubner (Polonia, PPE) şi actualul comisar UE, Johannes Hahn, prezintă provocările şi schimbările din viitoarea perioadă de programare. În aceeaşi zi, noul premier desemnat al României, Victor Ponta, se întâlneşte la Bruxelles cu comisarul Hahn. Diplomaţii ciprioţi care vor prelua preşedinţia rotativă a UE în vara acestui an pregătesc deja următorii paşi pentru negocierile privind viitorul buget al UE (2014-2020).