Răspândirea în timpul războiului a infecțiilor rezistente la antibiotice în Ucraina este o „criză urgentă”, potrivit unui raport

Spitalele și instituțiile de sănătate din Ucraina se confruntă cu o „creștere alarmantă” a infecțiilor bacteriene rezistente la antibiotice pe fondul războiului cu Rusia, se arată într-un nou raport, relatează CNN.

Răspândirea rezistenței microbiene – care are loc atunci când infecțiile cu bacterii, viruși, ciuperci și paraziți nu mai răspund la medicamente – este o „criză urgentă” în Ucraina, care „trebuie abordată”, potrivit raportului Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, publicat vinerI.

„La nivel mondial, se estimează că rezistența bacteriană la antibiotice cauzează mai multe decese decât HIV sau malarie și este recunoscută ca o amenințare principală la nivel mondial pentru sănătatea publică”, au scris cercetătorii de la CDC, Centrul pentru Sănătate Publică din Ucraina, Organizația Mondială a Sănătății și alte instituții.

OMS o caracterizează drept „una dintre principalele amenințări la nivel mondial pentru sănătatea publică și dezvoltare” și se estimează că rezistența bacteriană a fost responsabilă pentru mai mult de 1 milion de decese în întreaga lume în 2019. Printre principalii factori ai agenților patogeni rezistenți la medicamente sunt utilizarea abuzivă și utilizarea excesivă a antibiotice la oameni și în agricultură.

„În Ucraina, confluența ratelor ridicate de rezistență la antimicrobiene dinainte de război, o creștere a prevalenței rănilor traumatice și a tensiunii legate de război asupra unităților de îngrijire a sănătății duce la o detecție sporită a organismelor multirezistente la medicamente cu răspândire în Europa”, au scris cercetătorii. „Dovezile privind ratele crescute de rezistență la antimicrobiene în alte situații de conflict, cum ar fi Irak, și consecințele pe termen lung pentru populațiile civile, militare și alte populații, susțin că răspândirea rezistenței antimicrobiene în Ucraina este o criză urgentă care trebuie abordată, chiar și în timpul unui război în curs”, au subliniat ei.

Cercetătorii de la Centrul de Sănătate Publică din Ucraina – cunoscut și sub numele de UPHC – au efectuat sondaje la trei spitale regionale în noiembrie și decembrie 2022. Din 353 de pacienți chestionați, cercetătorii au descoperit că 50 dintre ei, sau 14%, aveau infecții asociate cu asistență medicală și au fost identificate „rate ridicate de rezistență la antibiotice”. Dintre acei pacienți cu infecții asociate asistenței medicale, 30 dintre ei sau 60% au fost infectați cu un organism rezistent la antibioticul cu spectru larg carbapenem .

Cercetătorii au remarcat că este mult mai mare decât ratele de rezistență la antimicrobiene care au fost raportate într-un sondaj din 2016-2017 pe mai mult de 300.000 de pacienți din spitale și 100.000 de rezidenți ai unităților de îngrijire pe termen lung din Uniunea Europeană, unde 6,2% din tipuri similare de infecții au fost rezistente la carbapenem.

Un raport separat publicat de CDC în august a arătat că șase bacterii rezistente la medicamente au fost găsite la un soldat rănit în Ucraina. Bărbatul în jur de 55 de ani avea răni traumatice și arsuri în urma incendiului unui vehicul. A fost tratat de o unitate medicală de lângă Dnipro, înainte de a fi transferat la un spital din Kiev și apoi la un spital militar american din Germania, unde au fost colectate culturi de supraveghere și ulterior folosite pentru a identifica bacteriile.

Potrivit noului raport, în august 2022, Centrul pentru Sănătate Publică al Ucrainei și cercetătorii din regiune au efectuat evaluări ale capacității de prevenire și control al infecțiilor și ale capacității de laborator privind rezistență la antibiotice în trei unități regionale de sănătate publică și trei spitale regionale din Ternopil, Hmelnițky și Vinniția.

Aceste evaluări au constatat „inadecvări” în ceea ce privelte supravegherea infecțiilor și în implementarea măsurilor de prevenire, cum ar fi igiena mâinilor. Evaluările de laborator au identificat „provocări multiple”, inclusiv existența unor cantități „inadecvate” a anumitor echipamente și practicilor „suboptime” de biosecuritate, precum și „disponibilitatea inconsecventă” a consumabilelor de testare a sensibilității la antibiotice.