Reducerea rezistenței la antibiotice: progresează UE în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030?

Rezistența la antibiotice este o provocare critică pentru sănătatea publică, care afectează nu numai Uniunea Europeană (UE), ci are un impact mondial. Cu peste 35 000 de vieți pierdute anual în UE, Islanda și Norvegia din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice, urgența acestei probleme nu poate fi ignorată. Pentru UE, impactul acestor infecții asupra sănătății publice este comparabil cu cel al gripei, al tuberculozei și al HIV/SIDA la un loc.  

Rezistența la antibiotice este capacitatea bacteriilor de a rezista la efectele antibioticelor care au fost concepute pentru a le distruge. Principala cauză a acestei probleme de sănătate constă în utilizarea necorespunzătoare și excesivă a antibioticelor în sectorul uman, în cel animal și în agricultură, precum și în măsurile insuficiente de igienă pentru prevenirea și controlul infecțiilor în cadrul unităților medicale și în comunitate. Pe măsură ce aceste medicamente devin mai puțin eficiente, tratarea infecțiilor comune devine din ce în ce mai dificilă, ceea ce duce la boli prelungite și, în cazuri grave, la deces.

Conform datelor recente ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, costul anual al rezistenței la antibiotice în UE și în Spațiul Economic European (SEE) se ridică la aproape 11,7 miliarde de euro. Această cifră include atât cheltuielile suplimentare cu sănătatea (6,6 miliarde de euro), cât și pierderile economice datorate reducerii participării forței de muncă din cauza deceselor premature sau a concediilor medicale prelungite (5,1 miliarde de euro).   

În cadrul unui efort comun de a aborda această problemă de sănătate publică în creștere, în iunie 2023 a fost adoptată o recomandare a Consiliului UE privind combaterea rezistenței antimicrobiene  în cadrul unei abordări de tip „O singură sănătate”. Recomandarea include cinci obiective care trebuie atinse până în 2030, pornind de la o bază de referință din 2019. Aceste obiective reprezintă o modalitate eficientă de monitorizare a progreselor și de realizare a obiectivelor legate de prevenirea și reducerea rezistenței antimicrobiene. Acestea sunt obiective concrete și măsurabile pentru UE per ansamblu precum și pentru fiecare stat membru al UE, în funcție de situația specifică a fiecăruia.  

Deși s-au înregistrat progrese lente în unele domenii începând cu 2019, datele recente sugerează că rezistența antimicrobiană rămâne o provocare semnificativă în UE/SEE. Eforturile sporite de reducere a utilizării inutile a antibioticelor și de îmbunătățire a practicilor de prevenire și control al infecțiilor sunt imperative pentru a atinge obiectivele pentru 2030.  

Situația infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapenem în UE continuă să se deterioreze. Incidența infecțiilor din sânge cu această bacterie a crescut cu aproape 50% între 2019 și 2022. Acest lucru contravine obiectivului de reducere a acestor infecții cu 5% până în 2030. Aceasta este o tendință îngrijorătoare, deoarece există foarte puține tratamente eficiente disponibile pentru pacienții cu aceste infecții. Sunt necesare de urgență acțiuni de control pentru a preveni răspândirea în continuare a acestui agent patogen în UE și pentru a inversa tendința actuală.    

În mod încurajator, s-au înregistrat îmbunătățiri notabile în două domenii: incidența infecțiilor din sânge cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) a scăzut cu 12,2% între 2019 și 2022, ceea ce este aproape de obiectivul de reducere cu 15%. În mod similar, incidența infecțiilor din sânge cu Escherichia coli rezistent la cefalosporine din a treia generație a scăzut cu 16,8% în aceeași perioadă, ceea ce indică faptul că UE a atins deja obiectivul de reducere cu 10%. Aceste evoluții reflectă o tendință pozitivă în abordarea rezistenței antimicrobiene în cadrul UE.

Consumul total de antibiotice la om (sectoarele comunitar și spitalicesc combinate) a scăzut cu 2,5% între 2019 și 2022, ceea ce indică un progres lent în direcția atingerii obiectivului de reducere cu 20% până în 2030. Cu toate acestea, după reduceri fără precedent în 2020 și 2021, consumul a revenit în 2022. Acest lucru ar putea indica faptul că incidența virozelor respiratorii de iarnă, contactele sociale, obiceiurile de igienă și practicile de prescriere a antibioticelor ar putea fi acum similare cu ceea ce erau înainte de pandemia COVID-19.  

Doar nouă state membre ale UE au atins sau au depășit obiectivul de 65% din consumul de antibiotice din grupul "Acces", conform clasificării AWaRe a antibioticelor de către OMS, situându-se la 59,8% în UE. Antibioticele din această grupă ar trebui să fie prima alegere pentru infecțiile comune, deoarece contribuie într-o mai mică măsură la apariția rezistenței antimicrobiene. Sunt necesare eforturi continue în acest domeniu pentru a alinia modelele de consum la obiectivul recomandat.  

Dacă nu se vor lua măsuri urgente, ne-am putea confrunta cu un viitor în care procedurile medicale, cum ar fi intervențiile chirurgicale, transplanturile de organe și tratamentele împotriva cancerului, ar fi puse în pericol, deoarece eficacitatea acestor proceduri și tratamente se bazează pe antibiotice eficiente. Unitățile medicale ar putea înregistra un număr crescut de pacienți cu infecții rezistente la antibiotice, ceea ce ar pune la grea încercare resursele și ar spori nevoia de îngrijire specializată. Acest lucru ar putea duce la spitalizări prelungite, la creșterea costurilor de asistență medicală și la o scădere a productivității din cauza bolii sau a decesului prematur, exercitând o presiune economică considerabilă asupra indivizilor, familiilor și societăților în general.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor subliniază necesitatea unor intervenții și acțiuni mai puternice pentru a aborda rezistența antimicrobiană în diferite domenii, cum ar fi utilizarea prudentă a antibioticelor, prevenirea și controlul infecțiilor, cercetarea și inovarea, supravegherea rezistenței la antibiotice și a consumului de antibiotice, precum și punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune "O singură sănătate". Abordarea rezistenței la antibiotice și atingerea obiectivelor pentru 2030 reprezintă o obligație urgentă și colectivă. Suntem cu toții responsabili.

Despre obiective  

Pentru UE în general, obiectivele recomandate pentru a fi atinse până în 2030 includ:  

· reducere cu 5% a incidenței infecțiilor din sânge cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapenem.

· reducere cu 15% a incidenței infecțiilor din sânge cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA).

· reducere cu 10% a incidenței infecțiilor în sânge cu Escherichia coli rezistent la cefalosporine de generația a treia.

· reducere cu 20% a consumului total de antibiotice la om.

· Asigurarea faptului că cel puțin 65% din consumul total de antibiotice la oameni este din grupul "Acces", conform clasificării AWaRe a OMS.

Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice

Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (EAAD), o inițiativă europeană în domeniul sănătății coordonată de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, care oferă o platformă și sprijin pentru campaniile naționale privind utilizarea prudentă a antibioticelor. În fiecare an, EAAD este marcată prin campanii naționale pe 18 noiembrie sau în jurul acestei date. EAAD are loc în parteneriat cu Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene a OMS. Vizitați http://antibiotic.ecdc.europa.eu pentru mai multe informații.