Proteste de amploare în Europa împotriva aliaților lui Putin
0Aliații președintelui rus Vladimir Putin din mai multe țări europene, printre care Slovacia, Serbia, Turcia și Ungaria, se află sub presiune, în contextul unor ample proteste care au izbucnit împotriva administrațiilor lor, scrie Newsweek.

Dacă aceste proteste vor reuși să răstoarne guvernele actuale, lumea ar putea asista la o schimbare geopolitică majoră, care ar putea să nu fie deloc favorabilă pentru Putin. În plus, pierderea aliaților strategici ai președintelui rus ar putea pune în pericol sprijinul continuu al acestora în conflictul din Ucraina.
Protestele împotriva aliaților lui Putin au avut loc în numeroase țări europene, manifestându-se prin mișcări anti-guvernamentale cu scopul de a pune capăt politicii pro-ruse a liderilor acestor state.
Slovacia
În Slovacia, protestele au ajuns la un punct de cotitură, având loc de aproape trei luni. Pe 21 martie, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a cere demisia prim-ministrului Robert Fico și pentru a reafirma angajamentele pro-UE și pro-NATO ale capitalei Bratislava. Aceste manifestații au avut loc la fiecare două săptămâni, fiind tot mai intensificate pe măsură ce guvernul Fico continuă să promoveze politici favorabile Rusiei.
Ungaria
Ungaria, un alt aliat al Rusiei, a înregistrat o creștere a tensiunilor sociale și politice. La 15 martie, peste 50.000 de oameni au protestat în Budapesta împotriva prim-ministrului Viktor Orban, care a promis să apere interesele Kremlinului, inclusiv prin limitarea influenței SUA și prin respingerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Orban este un susținător al lui Putin și a intrat în conflict cu UE din cauza pozițiilor sale proruse.
România
În România, protestele s-au intensificat după ce autoritățile au interzis candidatura fostului candidat pro-rus Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din mai. Georgescu este vizat din februarie, de o anchetă privind fraude electorale și presupusa implicare a Rusiei.
Serbia
În Serbia, protestele au atins un punct culminant pe 21 martie, în contextul unei nemulțumiri populare față de președintele Aleksandar Vučić. Acestea au început după accidentul tragic din orașul Novi Sad, în care 16 persoane și-au pierdut viața. Deși Vučić nu este un susținător direct al lui Putin, guvernul său a menținut relații apropiate cu Moscova, refuzând să impună sancțiuni Rusiei.
Turcia
Turcia a fost și ea cuprinsă de neliniște socială pe 22 martie, după ce primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a fost arestat. Protestele au izbucnit în mai multe orașe, iar autoritățile turce au reținut peste 1.000 de protestatari. Deși Turcia a păstrat relații apropiate cu Rusia, Erdoğan a adoptat o poziție mai dură față de Putin, susținând în 2024 revenirea Crimeei la Ucraina.
Georgia
Georgia, care se află sub influența unui guvern prorus, a început să impună amenzi celor care protestează la adresa guvernului, după ce autoritățile au oprit negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Partidul „Visul Georgian” este văzut ca un aliat al Moscovei, iar legăturile sale cu Kremlinul s-au consolidat de la invazia Rusiei în Ucraina.
Grecia
Deși Grecia nu este un aliat al Rusiei, protestele au izbucnit și acolo pe 7 martie, ca urmare a tragediei feroviare din 2023, în care au murit 57 de oameni. Mitingurile au degenerat în violențe, cu demonstranți care au aruncat cocktailuri Molotov și au provocat haos în fața parlamentului. Poliția a răspuns cu gaze lacrimogene și grenade asurzitoare.
Părerea anliștilor
Pekka Kallioniemi, cercetător la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate, pe X (fostul Twitter) la 15 martie: „Proteste masive împotriva corupției, cleptocrației și interferenței rusești astăzi în Belgrad, Budapesta și București. Europa se trezește!”
Michael McFaul, profesor de științe politice la Universitatea Stanford, a scrie pe X, pe 17 martie: „Poate că nu este un moment prea bun pentru a dubla prietenia cu Putin: Protestele împotriva liderilor pro-ruși cuprind Europa de Est.”