Prima sesiune plenară a Parlamentului European: debut cu spatele

Euroscepticii şi-au manifestat dispreţul faţă de imnul Europei

Noii eurodeputaţi s-au întrunit astăzi la Strasbourg pentru a participa la prima sesiune plenară a Parlamentului European din legislatura 2014-2019. Debutul plenarei nu a fost lipsit de momente tensionate, după ce parlamentarii din formaţiunile eurosceptice s-au întors cu spatele în momentul în care a răsunat imnul european.

Momentul a provocat o reacţie generală de indignare din parte celor peste 700 de legislatori prezenţi în sediul de la Strasbourg al Parlamentului European. 

Potrivit agenţiilor de presă, eurodeputaţi indignaţi şi-au exprimat furia în mesaje postate pe Twitter. Deputatul din cadrul formaţiunii franceze UMP Philippe Juvin (dentru-dreapta), i-a catalogat pe eurofobi „debili, la 100 de ani de la sinuciderea în grup", referindu-se la împlinirea unui secol de la Primul Război Mondial.

„Respingerea fraternităţii nu va contribui la avansarea lucrurilor", a declarat într-un mesaj postat pe reţeaua de socializare eurodeputata franceză Sylvie Goulard, furioasă pe aceşti „indivizi fără ruşine".

Ulterior, spiritele s-au calmat, urmând alegerea noului preşedinte al Parlamentului European. Momentul votului a fost unul fără emoţii pentru favoritul Martin Schulz, întrucât socialiştii şi popularii europeni, formaţiunile care formează majoritatea în PE, anunţaseră că îl vor susţine pe oficialul german pentru încă 2 ani şi jumătate. Restul mandatului de preşedinte al Parlamentului European va fi deţinut de un membru al PPE.

Deputaţii au aprobat prin vot alegerea preşedintelui. Contracandidaţii lui Schulz la preşedinţia PE au fost conservatorul britanic Sajjad Karim, spaniolul Pablo Iglesias, membru al grupului GUE, şi ecologista austriacă Ulrike Lunacek.

Social-democratul german a ocupat acest post începând din 2012 şi până în primăvara lui 2014.Europarlamentarii au votat pe buletine secrete. Schulz, care a fost candidatul socialiştilor la preşedinţia Comisiei Europene în alegerile europene, a obţinut 409 voturi pentru de la cei 751 de deputaţi.

Sesiunea de astăzi se va înceia după alegerea prin vot a celor 14 vicepreşedinţi al Parlamentului European. Sunt aleşi în primul tur, în limita celor paisprezece locuri care urmează a fi atribuite şi în ordinea numărului de voturi obţinute, candidaţii care obţin majoritatea absolută a voturilor exprimate.

În cazul în care numărul candidaţilor aleşi este mai mic decât numărul de locuri care urmează a fi atribuite, se procedează la un al doilea tur de scrutin, în aceleaşi condiţii, pentru atribuirea locurilor rămase.

Vicepreşedinţii sunt membri ai Biroului şi pot prezida şedinţele plenare atunci când preşedintele nu este prezent. Trei vicepreşedinţi sunt membri permanenţi ai comitetului de conciliere.

Grupul S&D a desemnat-o pe eurodeputata Corina Creţu (PSD) candidată pentru funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, în timp ce Adina Vălean (PNL) a fost desemnată de grupul Partidului Popular European (PPE) candidată pentru funcţia de vicepreşedinte al legislativului european, fiind susţinută şi de eurodeputaţii PD-L, conform declaraţiilor Monicăi Macovei.

După alegerea vicepreşedinţilor, Parlamentul procedează la alegerea a cinci chestori. Această alegere se desfăşoară în conformitate cu aceleaşi reguli care se aplică în cazul alegerii vicepreşedinţilor.

Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi, cum ar fi punerea la dispoziţia acestora a echipamentelor şi a serviciilor generale.

Miercuri va fi făcut un bilanţ al preşedinţiei greceşti a Consiliului UE (1 ianuarie — 30 iunie 2014), iar premierul Italiei, Matteo Renzi, le va prezenta eurodeputaţilor priorităţile preşedinţiei italiene a Consiliului UE care va fi asigurată în următoarele şase luni ale acestui an.

Puterile preşedintelui

Preşedintele coordonează toate lucrările Parlamentului şi ale organelor sale constitutive (Biroul şi Conferinţa preşedinţilor), precum şi dezbaterile din şedinţele plenare. Preşedintele se asigură şi de respectarea Regulamentului de procedură al Parlamentului.

Preşedintele reprezintă Parlamentul în afacerile juridice şi în toate relaţiile externe. Acesta se pronunţă cu privire la toate problemele internaţionale majore şi face recomandări menite să consolideze Uniunea Europeană. În deschiderea fiecărei reuniuni a Consiliului European, Preşedintele Parlamentului prezintă punctul de vedere şi preocupările acestei instituţii referitoare la subiecte specifice şi la punctele înscrise pe ordinea de zi.

În urma adoptării de către Parlament a bugetului Uniunii Europene, preşedintele îl semnează, acesta devenind astfel operaţional. Preşedintele Parlamentului European semnează, alături de preşedintele Consiliului, toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară.