Preşedintele Chinei va vizita Franța, Ungaria și Serbia. „Liderii PCC nu au prieteni. Ei au interese”, spun analiştii
0Pentru prima dată în ultimii cinci ani, președintele Chinei, Xi Jinping, va vizita, săptămâna viitoare, Franța, Ungaria și Serbia. Vizita are loc în contextul în care relaţiile dintre ţările europene şi China sunt tot mai tensionate din cauza numeroaselor scandaluri legate de spionaj și de sprijinul continuu al Chinei pentru Rusia în războiul din Ucraina, potrivit The Guardian.
Prima oprire a preşedintelui Xi Jinping va fi la Paris, luni, când se va întâlni cu președintele francez, Emmanuel Macron, și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Joi, șeful Comisiei Europene pentru comerț a sugerat că ar putea fi impuse tarife pentru vehiculele electrice chinezești până în iunie, după lansarea unei anchete privind sprijinul acordat de stat pentru producția de mașini electrice în China. Termenul limită pentru impunerea oricăror măsuri este 4 iulie.
Analiştii apreciază că în acest moment China „nu își poate permite să aibă din ce în ce mai multe restricții pe piața europeană” şi consideră că scopul vizitei lui Xi Jinping este acela de a face lobby împotriva probelor antisubvenție ale UE, în special în ceea ce privește vehiculele electrice (VE), și asupra stabilizării relației bilaterale.
În septembrie, în remarci înțelese pe scară largă ca fiind îndreptate către China, Ursula von der Leyen a declarat că piețele globale au fost „inundate de mașini electrice mai ieftine ... [al căror] preț este menținut scăzut în mod artificial prin subvenții de stat uriașe”. Ancheta a provocat o consternare generalizată la Beijing, care o consideră nedreaptă și motivată politic.
La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron vrea ca Xi Jinping să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin, președintele Rusiei, pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Profesorul Shen Dingli, cercetător în domeniul relațiilor internaționale, spune însă că probabil acest lucru nu se va întâmpla, pentru că, pentru China, problema Taiwanului a fost şi rămâne mai importantă decât cea a Ucrainei.
Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen și Xi Jinping s-au întâlnit ultima dată personal în aprilie anul trecut, când europenii au zburat la Beijing. Preşedintele francez, care s-a întors din China cu 18 acorduri de cooperare încheiate între companii franceze și chineze, le-a declarat atunci reporterilor că europenii nu ar trebui să devină „urmașii Americii” în problema Taiwanului.
„Când președintele francez a vizitat China anul trecut... a fost foarte clar: în chestiunea Taiwanului, Franța ar trebui să aibă propria poziție independentă. (...) „China apreciază poziția sa”, spune analistul Shen Dingli.
Relația personală dintre Xi Jinping șiEmmanuel Macron s-a îmbinătăţit anul trecut, când președintele chinez l-a dus pe omologul său francez într-o călătorie personală la Guangzhou, un important oraș industrial din sudul Chinei. Săptămâna viitoare, Macron va întoarce favoarea cu o vizită în Hautes-Pyrénées, o regiune muntoasă a Franței.
Dar, în ciuda chimiei personale dintre Xi și Macron, „liderii partidului comunist chinez nu au prieteni. Ei au interese”, spune Charles Parton, membru asociat senior la Royal United Services Institute și fost diplomat britanic în China.
„Este un mod de a promova fără milă propriile interese. Ori de câte ori China vede un beneficiu în a trata cu Europa ca întreg, atunci o face. Când vede beneficiul de a trata cu indivizi, uneori pentru că subminează întregul, atunci tratează cu indivizi”, spune el.
Suspiciunile UE ar putea afecta preţurile pentru China
Ancheta UE privind presupusul sprijin de stat acordat industriei auto face parte dintr-o serie de investigații ordonate de Bruxelles privind livrările către Europa, inclusiv de dispozitive medicale și turbine eoliene, vândute la un preț cu 50% mai mic decât cele fabricate în Europa, considerată mult timp lider în acest sector. China susține că investigațiile comerciale sunt motivate politic și că singurul perdant într-un război tarifar ar fi consumatorul.
Accentul pus pe relațiile bilaterale vine în contextul în care relația Chinei cu blocul comunitar este din ce în ce mai tensionată. Există, de asemenea, preocupări în UE cu privire la dezinformare și interferențe străine, cu arestarea unui asistent al eurodeputatului german AfD Maximilian Krah, suspectat de spionaj pentru chinezi.
La 24 aprilie, birourile olandeze și poloneze ale companiei chineze de echipamente de securitate Nuctech au fost percheziționate de autoritățile de reglementare în domeniul concurenței din UE în cadrul unei noi anchete împotriva subvențiilor străine. Acțiunea, care a fost condusă de Comisia Europeană, a fost imediat condamnată de Ministerul Comerțului din China.
Ungaria ar putea găzdui prima fabrică europeană autp BYD
Preşedintele Xi îl va vizita, de asemenea, pe unul dintre cei mai apropiați aliați ai săi din Europa, premierul Ungariei, Viktor Orbán. Relațiile dintre China și Ungaria au devenit din ce în ce mai strânse în ultimii ani. În februarie, China s-a oferit să aprofundeze legăturile cu Ungaria în materie de aplicare a legii, ducând relația sa deja bună dincolo de domeniul economic și ajungând la un acord de cooperare în domeniul securității care a stârnit îngrijorare în alte țări UE. Ungaria este deja cea mai mare bază a Huawei din afara Chinei, iar țara va găzdui în curând prima fabrică europeană a producătorului auto BYD.
În schimb, Orbán a fost un susținător vocal al Chinei în forumurile internaționale. În mai multe rânduri, Ungaria s-a opus moțiunilor UE care critică China în ceea ce privește drepturile omului.
Vizita la Belgrad este mai mult simbolică
Xi Jinping şi-a calculat bine şi vizita de la Belgrad, pentru că el va ajunge în Serbia în preajma celei de-a 25-a aniversări a bombardării de către SUA a ambasadei chineze din capitala sârbă. Incidentul, în care au fost uciși trei jurnaliști chinezi, a provocat o creștere uriașă a sentimentului antiamerican în China. De asemenea, a întărit ostilitatea Chinei față de NATO, deoarece atacul a avut loc în timpul bombardamentelor alianței asupra Iugoslaviei.
Ostilitatea Chinei față de NATO este o parte din motivul pentru care Beijingul și-a menținut sprijinul pentru Moscova de la invazia din Ucraina. Vizita lui Xi Jinping „va reaminti lumii că, deși China și Serbia sunt separate geografic de continentul eurasiatic, ele împărtășesc aceleași interese de securitate. Trebuie să ne consolidăm cooperarea pentru a depăși amenințările de securitate din partea SUA și a NATO”, a declarat un analist chinez.
Vizita de la Belgrad nu este la fel de importantă din punct de vedere strategic ca întâlnirile de la Paris și Budapesta. Dar, spune Charles Parton, „s-a potrivit cu calendarul. Și cu siguranță se potrivește intențiilor și intereselor lor de a evidenția comportamentul american”.