Presa de opoziţie turcă luată cu asalt de poliţie cu doar câteva zile înaintea legislativelor

Poliţia turcă, altercaţii cu jurnaliştii

Poliţia turcă a luat cu asalt miercuri sedii ale unor firme de media de opoziţie, cu câteva zile înainte de alegerile legislative de duminică, în cadrul unor măsuri represive îndreptate împotriva unor companii ce au legături cu clericul Fetullah Gulen, inamicul din SUA al preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, relatează Reuters.

În timpul descinderii forţelor de ordine au izbucnit confruntări şi poliţia a făcut uz de tunuri cu apă pentru a dispersa zecile de persoane aflate în faţa sediilor televiziunilor Kanalturk şi Bugun din Istanbul, potrivit imaginilor difuzate în direct de către Bugun. 

Grupurile media sunt deţinute de holdingul Koza Ipek, care are legături cu imamul Fethullah Gulen. Marţi, autorităţile au preluat controlul a 22 de companii deţinute de Koza Ipek în cadrul unei anchete care vizează presupuse nereguli financiare, inclusiv posibila finanţare a lui Gulen. Compania neagă faptul că ar fi procedat greşit.

O acţiune legală împotriva mai multor ziare de opoziţie, inclusiv împotriva ziarului naţionalist Sozcu, este în plan după alegeri, a spus Aydin Unal, un legislator din cadrul partidului aflat la guvernare, AK.

"După data de 1 noiembrie, îi vom trage la răspundere. Ziarul Sozcu ne insultă zilnic", a declarat marţi Unal, un fost consilier al lui Erdogan, pentru postul de televiziune A Haber. "Este multă presiune pe Turcia. Dacă spunem ceva, lumea ne acuză că avem interferenţe cu presa, deci nu ne aflăm acum într-o postură confortabilă, însă după (alegerile de la) 1 noiembrie vom regla toate aceste conturi".

Grupurile care militează pentru drepturile omului au pus la îndoială această mişcare împotriva mass-media de opoziţie, acţiune lansată aproape de data în care vor avea loc alegerile.

"Preluarea controlului de către Guvern asupra sediilor Koza Ipek subminează corectitudinea alegerilor parlamentare din data de 1 noiembrie", a transmis într-un e-mail Robert Herman, în numele Freedom House, numind preluarea companiilor media drept "cenzurare".

Un procuror cere o pedeapsă cu închisoarea de până la 34 de ani pentru Gulen, în vârstă de 74 de ani, pentru acuzaţii că a condus o stuctură "paralelă" în cadrul instituţiilor de stat cu scopul de a-l alunga de la putere pe Erdogan, care conduce Turcia din anul 2003, mai întâi ca prim-ministru şi apoi ca preşedinte.

Erdogan a înăsprit măsurile împotriva intereselor comerciale ale lui Gulen, fostul său aliat, după ce poliţişti şi procurori consideraţi apropiaţi clericului au deschis o anchetă de corupţie împotriva cercului restrâns al lui Erdogan, în 2013.

O serie de jurnalişti remarcabili care au lucrat la ziarele şi posturile TV subordonate lui Gulen se află în arest preventiv pentru acuzaţii similare.

Gulen trăieşte în exil auto-impus în SUA, din anul 1999.

Uniunea Europeană, îngrijorată

Uniunea Europeană (UE) şi-a declarat miercuri „îngrijorarea“, după ce poliţia din Turcia a descins la două posturi de televiziune apropiate opoziţiei, şi a îndemnat la „respectarea libertăţii de exprimare“, cu patru zile înainte de alegeri, informează AFP. 

„UE este preocupată de ceea ce am auzit ieri şi astăzi“, a reacţionat Catherine Ray, purtătorul de cuvânt pentru afaceri externe al UE, în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles. „Situaţia ce vizează holdingul Koza-Ipek este îngrijorătoare şi vom continua să o urmărim îndeaproape“, a adăugat Ray.

„La fel ca orice ţară care îşi negociază aderarea (la UE), Turcia trebuie să se asigure că respectă drepturile omului, inclusiv libertatea de exprimare, conform Convenţiei europene pentru drepturile omului“, a subliniat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei europene. „Vom continua să ridicăm problema privind libertatea de exprimare (în discuţiile) cu autorităţile turce“, a insistat aceasta.

Alegeri legislative anticipate urmează să se desfăşoare duminică în Turcia, într-un climat tensionat. „Aşteptăm de la aceste alegeri ca ele să fie conforme standardelor democratice internaţionale“, a mai declarat Catherine Ray.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pare să tempereze exigenţele UE în ceea ce priveşte drepturile omului în Turcia, a cărei cooperare în vederea stăvilirii afluxului de imigranţi spre Europa este considerată indispensabilă la Bruxelles. 

Doi băieţi de 12 şi 13 ani, inculpaţi pentru că au rupt un afiş cu Erdogan 

Parchetul din oraşul Diyarbakir, din sud-estul Turciei, a inculpat pentru 'insultă' adusă preşedintelui Recep Tayyip Erdogan doi băieţi de 12, respectiv 13 ani, acuzaţi că au rupt un afiş cu fotografia şefului statului, a relatat miercuri cotidianul Hürriyet, potrivit AFP.

 Procurorii au cerut împotriva celor doi minori pedepse cu închisoarea între 14 luni şi 4 ani şi 8 luni, precizează publicaţia.

Băieţii au fost surprinşi în ziua de 1 mai în timp ce rupeau un afiş cu imaginea lui Erdogan pe o stradă din Diyarbakir, oraş cu majoritate kurdă.

'Voiam să smulgem afişe ca să vindem hârtia. N-am fost atenţi la cine era în fotografie, nu ştiam cine era', s-a apărat în faţa magistratului cel mai mic dintre inculpaţi, identificat cu iniţialele R.Y.

'Dacă preşedintele aduce în faţa justiţiei doi copii pentru că au rupt un poster, este foarte trist pentru dreptul' din Turcia, a comentat avocatul băieţilor, Ismail Korkmaz, menţionând că prima audiere în proces va avea loc pe 8 decembrie.

Cei doi sunt inculpaţi în baza articolului 299 din codul penal care pedepseşte, cu o pedeapsă maximă de 4 ani de închisoare, orice persoană care 'aduce atingere imaginii' şefului statului.

De la alegerea lui Erdogan în funcţia de preşedinte, în august 2014, s-au înmulţit dosarele penale în baza acestei prevederi, ele vizând artişti, jurnalişti sau simpli cetăţeni.

În decembrie 2014, un minor de 17 ani a fost ridicat din sala de clasă şi ţinut în arest timp de câteva zile sub aceeaşi acuzaţie, apoi condamnat la 11 luni de închisoare cu suspendare.