Premierul sârb: Minisummit-ul de la Bruxelles privind criza imigranţilor, „un eşec“

Imigranţi în Slovenia FOTO AP

Lucrările minisummitului pe tema crizei migranţilor, convocat de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-au încheiat cu o serie de măsuri commune care să conducă la oprirea fluxului de refugiaţi spre Occident, dar mulţi dintre participanţi  s-au arătat specptici privind eficienţa acestora.

Lideri europeni şi din Balcani  au ajuns la un acord de cooperare în gestionarea afluxului de migranţi din Balcani, dar nu au oferit o soluţie rapidă la criza care ameninţă să facă alte victime odată cu venirea iernii şi să ridice unele ţări europene împotriva altora, relatează Reuters.

Reuniţi la Bruxelles în timp ce o femeie şi doi copii mureau pe mare în largul coastelor Turciei, cancelarul german Angela Merkel şi premierul grec Alexis Tsipras s-au întâlnit cu liderii altor nouă ţări de pe ruta de la Marea Egee către Germania, folosită de peste o jumătate de milion de oameni care au sfidat frontierele Uniunii Europene (UE) şi sârma ghimpată.

După negocieri care au început duminică seara cu ceea ce unii oficiali au numit o rundă atacuri furioase între lideri, cele 11 guverne participante au emis un document prin care se angajează să coopereze printr-un plan de acţiune în 17 puncte, ce include crearea a 100.000 de locuri în centre de migrare, cu ajutorul ONU, pentru 100.000 de persoane, dintre care jumătate în Grecia.

"O acţiune unilaterală poate declanşa o reacţie în lanţ", se arată în declaraţia comună - ceea ce reflectă deja un fapt, în contextul în care diverse state şi-au închis frontierele sau au condus ori lăsat autobuze pline cu migranţi neînregistraţi la frontierele vecinilor lor.

"Ţările afectate trebuie, de aceea, să discute unele cu altele. Vecinii trebuie să coopereze de-a lungul rutei", se arată în document.

Serbia a anunţat că este gata să preia migranţi, deşi nu este stat membru al Uniunii.

În acelaşi timp, premierul sârb, Aleksandar Vucici a declarat că reuniunea din capitala Belgiei a fost un eşec. La rândul său, primul ministru bulgar, Boiko Borisov, a respins propunerea şefului executivului comunitar, conform căruia statele trebuie să găsească sprijin comunitar pentru a depăşi această criză. România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Johannis.

Comisarul pentru extindere, Johannes Hahn, spunea că este o criză a continentului european, nu numai a statelor membre ale Uniunii Europene.

Principalele măsuri pentru reducerea afluxului de migranţi

—Îmbunătăţirea schimbului de informaţii zilnice şi anunţarea deplasărilor pe ruta din Balcanii de Vest şi evaluarea nevoilor de sprijin. 

—Prevenirea deplasării refugiaţilor dintr-o ţară în alta fără ca a doua să fie informată: "În circumstanţele actuale, vom descuraja circulaţia refugiaţilor sau imigranţilor spre graniţa unei alte ţări din regiune. O politică de a-i lăsa să treacă pe refugiaţi fără a informa o ţară vecină nu este acceptabilă". 

—Îmbunătăţirea condiţiilor de primire a migranţilor, mai ales creşterea capacităţilor pentru a ajunge la 100.000 de locuri în Grecia (50.000) şi Balcanii de Vest (de asemenea 50.000). 

Grecia a fost de acord sa creeze, cu ajutorul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), 30.000 de locuri de primire până la sfârşitul anului. În a doua fază, 20.000 de locuri de primire vor fi create în familii gazdă şi chiriile vor fi subvenţionate de UNHCR. 

Cele 50.000 de locuri rămase vor fi instalate de-a lungul rutei din Balcani în coordonare cu ONU. 

Acordul prevede de asemenea o colaborare strânsă cu instituţiile financiare internaţionale, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a sprijini eforturile financiare ale ţărilor în cauză. 

—În confruntarea cu fluxul de migranţi, trebuie asigurată o capacitate completă de înregistrare cu utilizarea maximă a datelor biometrice, în cooperare cu agenţiile europene pentru schimb de informaţii. 

—O mai bună gestionare a frontierelor prin finalizarea şi punerea în aplicare a planului de acţiune între UE şi Turcia anunţat la ultimul summit european de la 15 octombrie. 

—O mai bună combatere a traficului de fiinţe umane şi a traficanţilor, consolidarea acţiunilor cu ajutorul Interpol, Frontex şi Europol. 

—O mai bună informare a migranţilor şi refugiaţilor cu privire la drepturile şi obligaţiile lor.

UE se teme de apariţia unei noi rute a migraţiei, Albania-Italia, dacă Balcanii îşi închid graniţele

Uniunea Europeană (UE) este îngrijorată de faptul că traficanţi de migranţi ar putea deschide o nouă rută către Italia, dinspre Albania, în cazul închiderii frontierelor în Balcani, afirmă oficiali europeni, relatează Reuters în pagina electronică.

"Există un risc ca ruta către Albaia şi Italia să devină o nouă rută în iarnă", a declarat un oficial UE de rang înalt pentru Reuters.

Premierul albanez Edi Rama a participat la mini-summitul găzduit duminică de către preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.

Însă Italia, o ţară aflată în prima linie a migraţiei în sudul Uniunii, pe rura maritimă dinspre Libia, nu a fost invitată la această conferinţă a Balcanilor.

Aproximativ 500.000 de oameni, inclusiv numeroşi sirieni şi irakieni, dar şi asiatici, au ajuns în Grecia, pe ruta maritimă dinspre Turcia, în primele zece luni ale lui 2015, potrivit unor date UE. Cei mai mulţi au trecut în Macedonia, în calea lor către Germania, pe ruta care trece prin Croaţia sau Ungaria.

Însă Ungaria şi-a închis frontierele, alte state se gândesc la măsuri similare, iar zeci de mii de migranţi sunt blocaţi în Balcani în condiţii meteorologice care se înrăutăţesc.

Ruta pe mare către Italia, deşi barată de munţii dintre Grecia şi Albania, ar putea oferi un drum mai rapid, dar mai periculos.