Planul de salvare al UE şi FMI a aruncat Ciprul în haos

Ciprioţii au luat cu asalt bancomatele încercând să-şi retragă banii înainte ca naţionalizarea parţială să le ciuntească depozitele

În schimbul unui împrumut de urgenţă pentru evitarea falimentului suveran, Guvernul de la Nicosia trebuie să naţionalizeze parţial depozitele bancare ale populaţiei, măsură fără precedent în UE.

Criza datoriilor suverane prin care trece Uniunea Europeană şi-a găsit un nou epicentru în mica insulă din Mediterană. La aproape doi ani de când autorităţile de la Nicosia au vorbit pentru prima dată de un împrumut de urgenţă de la UE şi FMI ca ultimă soluţie în faţa unui faliment suveran, oficialii blocului comunitar au căzut de acord asupra creditului. 

Deşi este cel mai mic ca valoare absolută acordat până acum – 10 miliarde de euro -, împrumutul vine în condiţii dure pentru populaţie. În schimbul banilor, oficialii europeni vor măsuri de austeritate severe, printre care şi naţionalizarea parţială a depozitelor bancare ale populaţiei, mai exact aplicarea unui taxe excepţionale. 

Ciprioţii nu mai au acces la depozitele bancare

Măsura este una fără precedent în UE şi va avea, cel mai probabil, consecinţe asupra întregului sistem bancar european. Sâmbătă, imediat după ce condiţiile eventualului împrumut au fost făcute publice, mii de ciprioţi au făcut cozi în faţa băncilor şi în faţa bancomatelor, în încercarea de a-şi scoate banii înainte ca taxa excepţională să intre în vigoare. Aceştia au descoperit însă că deja nu mai au acces la depozite. 

Intuind isteria creată şi retragerile masive de lichidităţi, banca centrală a Ciprului a dispus închiderea băncilor încă de sâmbătă – în mod normal, zi lucrătoare -, iar bancomatele nu funcţionau şi aveau afişate mesajul „conform instrucţiunilor băncii centrale”. Băncile ar putea rămâne închise luni şi marţi, potrivit presei locale. 

Legăturile bancare, veriga slabă a UE

„Naţionalizarea“ depozitelor bancare ale populaţiei reprezintă un pas fără precedent de la izbucnirea crizei în Europa. Practic, depozitele bancare mai mici de 100.000 de euro vor fi taxate cu 6,75%, iar cele care depăşesc acest prag – cu 9,9%. În acest fel, în vistieria statului vor intra aproximativ şase miliarde de euro, conform calculelor oficialilor europeni. 

Fără acest împrumut de urgenţă din partea creditorilor internaţionali, Cipru va intra în incapacitate de plată, a avertizat preşedintele ţării, Nicos Anastasiades. Deşi este a treia cea mai mică economie a zonei euro, un astfel de scenariu ar avea efecte semnificative în blocul comunitar, avertizează analiştii. Exact ca în cazul celorlalte state afectate de criza datoriilor suverane, o mare parte din riscul aferent guvernelor a fost transferat către sistemul bancar, puternic expus pe piaţa titlurilor de stat. 

Pe cale bancară, intrarea în faliment a unor bănci cipriote ar avea consecinţe asupra sistemelor din Italia şi Spania. Mai mult, pe lângă legăturile financiare, lovitura de imagine pentru zona euro va fi una dură. 

În economiile fragile precum Grecia, Portugalia, Italia şi Spania vom asista, cel mai probabil, la retrageri semnificative de capital din bănci, după ce clienţi din aceste state şi-au manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de pierderea parţială sau totală a depozitelor în cazul unui faliment. 

Nicosia a cerut oficial asistenţă financiară internaţională la începutul lunii iulie 2012, devenind atunci a cincea ţară comunitară care are nevoie de un împrumut de urgenţă pentru a evita incapacitatea de plată. 

Consecinţă a crizei din Grecia

Economia cipriotă a fost afectată de pierderile rezultate din restructurarea datoriei publice a Greciei, atunci când statul elen a primit cel de-al doilea împrumut de urgenţă de la UE şi FMI.Totodată, Cipru a avut de suferit şi de pe urma recesiunii prin care trece economia elenă pentru al şaselea an consecutiv, în contextul legăturilor comerciale puternice dintre cele două ţări. 

Toate cele trei mari agenţii de rating din lume - Standard & Poor's, Moody's Investor Service şi Fitch Ratings - au scăzut ratingurile acordate Ciprului din cauza expunerii mari pe Grecia (aproximativ 30% din întregul său sistem bancar). 

Efectele nu au întârziat şi, în 2012, economia Ciprului a intrat într-o nouă etapă de recesiune, a doua în numai trei ani. Intrarea în recesiune a fost cauzată şi de izbucnirea unei explozii la principala centrală electrică a insulei, în iulie 2011, care a lăsat ţara fără jumătate din necesarul de electricitate. În 2012, economia cipriotă s-a contractat cu 1,1%, iar analiştii estimează o scădere economică de 3,5% şi pentru 2013. 

Votul Parlamentului, amânat pe luni

Condiţiile împrumutului de urgenţă încă nu au fost aprobate de parlamentarii ciprioţi. Guvernul de la Nicosia a amânat până luni o sesiune de urgenţă a Parlamentului care urma să înceapă duminică procesul de ratificare acordului. Cu toate acestea, guvernanţii vor să ratifice împrumutul până marţi dimineaţă, când băncile se vor redeschide – luni este zi liberă naţională.