Paşaportul de Malta, la mare căutare. Cum poţi să devii cetăţean maltez şi cât te costă

Zicala dai un ban, dar stai în faţă este foarte potrivită pentru cei care vor să devină cetăţeni maltezi. O anchetă privind corupţia în Malta realizată de 18 organizaţii mass-media internaţionale a scos la iveală slăbiciunile unui program de vânzare a paşapoartelor malteze. Ruşii şi chineză plătesc un milion de euro pentru a intra în posesia unui document maltez ce le permite să călătorească liber în UE.

Începând cu 2014, guvernul de la Valletta a pus în aplicare un program care permite investitorilor bogaţi să poată obţină un paşaport maltez, dar acesta a favorizat şi corupţia, evaziunea fiscală, reşedinţele fictive, excesele.

Ancheta celor 45 de jurnalişti ai „Proiectului Daphne“, care a continuat activitatea jurnalistei Daphne Caruana Galizia, a descoperit un număr mare de paşapoarte malteze acordat unor cetăţeni ruşi şi chinezi.

O „viză de aur“ de 1,2 milioane de euro

Joseph Muscat nu a vorbit niciodată despre acest program în timpul primei sale campanii electorale în 2013. Cu toate acestea, la trei luni de la alegerea sa, tânărul prim-ministru de stânga a lansat o licitaţie pentru stabilirea programului IIP (Programul Individual pentru Investitori). În anul următor, Malta s-a alăturat celor 20 de ţări din întreaga lume care-şi comercializază cetăţenia investitorilor bogaţi care doresc un paşaport care le permite să călătorească liber, să  înfiinţeze  companii sau din alte motive mai puţin onorabile, informează francetvinfo.fr. 

Vânzarea paşapoartelor (cunoscută şi ca „vize de aur“) a început în urmă cu 30 de ani în Caraibe, la Saint Kitts şi Nevis. Aceast mic stat a decis mai întâi să folosească acest mijloc pentru a-şi salva finanţele. În acel moment, Fondul Monetar Internaţional (FMI) chiar a încurajat această practică. Malta a urmat aceeaşi cale. Pentru a deveni cetăţean maltez, trebuie să fii bogat. 

Solicitantul programului trebuie să plătească statului 650 000 de euro, plus achiziţia unei locuinţe şi investiţiile locale care urmează a fi efectuate. În total, intrarea în posesia unui paşaport maltez  costă aproximativ 1,2 milioane de euro pentru cei selectaţi. Directorul agenţiei guvernamentale responsabile de program, Joseph Cardona, explică faptul că acesta este adresat oamenilor „al căror avere este mai mare de 5 milioane de euro“.

Ruşii, principalii clienţi 

Aproximativ 800 de familii sau 3200 de persoane au primit cetăţenia malteză începând cu 2014. Dar guvernul nu divulgă naţionalităţile şi identităţile acestora. Cu toate acestea, multe documente obţinute de jurnaliştii proiectului Daphne arată că ruşii sunt de departe cei mai mari beneficiari. Printre aceştia, vicepreşedintele AS Monaco, Vadim Vasiliev, şi soţia sa, Olga.

Intervievat, Vadim Vasiliev declară că este „mândru“ că este un cetăţean maltez, o ţară despre care spune că-i „împărtăşeşte valorile“. Dar nu a dorit să explice de ce a optat pentru Malta. Pentru un rus bogat, paşaportul maltez oferă un avantaj uriaş: îi permite să călătorească fără viză, în aproape două ori mai multe ţări decât paşaportul rusesc. 

Jurnaliştii proiectului Daphne au reuşit să identifice şi alţi noi cetăţeni maltezi, precum Arkadi Volozh, fondatorul companiei Iandex (echivalentul rusesc al Google), a cărui avere este estimată la peste un miliard de dolari. 

Un sistem care favorizează evaziunea fiscală

Dar interesul pentru paşaportul maltez depăşeşte simpla posibilitate de a călători liber în Uniunea Europeană. „Vizele de aur“ te pot ajuta , de asemenea, să scapi de „radarele fiscale“. De la înfiinţarea sistemului automat de schimb de informaţii între state, sunt mai rare locurile în care pot fi ascunşi banii. Un francez care deschide un cont în Elveţia astăzi ştie că Berna va comunica Franţei existenţa şi soldul acestui cont. 

Dar dacă acest francez este, de asemenea, deţinător al unui paşaport maltez, şi acesta este cel pe care îl prezintă băncii, informaţia ajunge la autorităţile malteze. Malta nu impozitează averile din străinătate, spre deosebire de Franţa. „Vânzarea paşapoartelor poate ajuta la eludarea normele internaţionale care vizează secretul bancar“, a declarat Pascal Saint-Amans, directorul Centrului OCDE pentru politică fiscală şi administraţie. „Eforturile comunităţii internaţionale riscă să fie afectate de acest tip de practică“, spune acesta.

Pe lângă „taxa de intrare“ de peste un milion de euro, viitorii cetăţeni maltezi nu trebuie să aibă dosar judiciar. Dar excepţiile pot fi tolerate „în cazul unor circumstanţe excepţionale“, spune regulamentul. Guvernul maltez susţine că face totul pentru a controla identitatea şi antecedentele solicitanţilor. Ancheta jurnaliştilor nu a detectat criminali cunoscuţi sau lideri politici de rang înalt printre oamenii naturalizaţi, însă unele profiluri le-au atras atenţia.

Este cazul lui Liu Zhongtian, un miliardar despre care se spune că deţine a opta avere din China. Activităţile acestui magnat al aluminiului sunt în curs de investigare în Statele Unite pentru suspiciunea de eludare a taxelor vamale. Liu Zhongtian este acum cunoscut în Malta, deoarece presa locală a publicat fotografii cu ceea ce susţine că ar fi casa lui din ţara de adopţie: un apartament cu trei camere, într-un cartier din micul oraş maltez Naxxar.  Chiriaşul acestui apartament le-a declarat râzând jurnmaliştilor că nu a văzut niciodată un miliardar chinez în cartier ...

Aceleaşi îndoieli cu privire la „casa“ lui Dmitri Doihen, creatorul reţelei Sportmaster, un lanţ foarte popular de magazine sportive din Rusia. Jurnalişti au mers la adresa pe care le-a dat-o autorităţile, în  San Gwann. O vilă recent renovată, câteva cutii poştale, şi numele său, proeminent. Dar apartamentul în care omul de afaceri ar trebui să trăiască pare mai mult decât modest în raport cu venitul său. 

Vila a fost împărţită în trei apartamente. „N-am mai văzut pe nimeni să intre, doar menajera. În interior, nu există mobilier“, le-a mai spus jurnaliştilor un vecin. O adresă fictivă, prin urmare, unde au fost „naturalizaţi“ trei ruşi prin programul IIP. Mai mulţi agenţi care deţin licenţa de comercializare a acestor paşapoarte au confirmat că nu există obligaţie de rezidenţă. „Este suficient să vină o dată sau de două ori, la câteva zile“, spune unul dintre ei.

O afacere bună pentru finanţele malteze?

În 2016, guvernul lui Joseph Muscat a făcut o afacere bună.  Bugetul statului maltez, care urma să înregistreze deficit, a fost în cele din urmă puţin în excedent datorită programului IIP.  În iunie 2017, tranzacţia ar fi adus 684 milioane de euro capital străin, inclusiv investiţii imobiliare.

 Cu toate acestea, este o afacere bună pentru malta? Odată plătită „taxa de paşaport“, unii dintre noii maltezi petrec mai mult timp pe Coasta de Azur decât în sudul Mediteranei. O serie de studii efectuate de Transparency International şi OCCRP au indicat, de asemenea, numeroase riscuri. 

„Nu avem absolut nici o idee despre beneficiile reale pentru statelor care fac această afacere spune Laurene Bounaud  de la  Transparency Franţa, dar este sigur că beneficiază societăţile intermediare care comercializează aceste paşapoarte, care sunt adesea situate în paradisuri fiscale.“