Parlamentul European cere suspendarea dreptului de vot pentru Polonia din cauza reformelor judiciare care încalcă statul de drept

Parlamentul European a adoptat, miercuri o rezoluţie care spune că Polonia încalcă normele statului de drept prin reformele judiciare propuse sau deja aplicate şi cere aplicarea articolului 7 din Tratatul UE, adică suspendarea dreptului de vot.

Reformele din justiţie implementate sau propuse în Polonia de actualul guvern conservator şi criticate de instituţiile europene constituie un risc de „încălcare gravă“ a valorilor fundamentale ale UE şi a statului de drept, se arată într-o rezoluţie votată miercuri de Parlamentul European.

Comisia Europeană şi-a exprimat la rândul ei în aceeaşi zi „preocupările serioase“ cu privire la propunerile preşedintelui polonez Andrzej Duda legate de reforma instanţelor.

 Vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a transmis că proiectele de lege propuse de către Duda sunt inacceptabile.

"În această etapă preliminară a evaluării noastre, Comisia a observat că anumite aspecte din proiectele de lege prezintă îngrijorări serioase", a spus Timmermans.

Înaltul oficial european a cerut Varşoviei adaptarea proiectelor de lege la standardele UE privind independenţa sistemului judiciar, adăugând că eforturile în acest sens "vor reprezenta un test cheie pentru autorităţile poloneze ... dacă există sau nu disponibilitate pentru respectarea statului de drept". 

Timmermans este cel care conduce demersul UE de sancţionare a Poloniei întrucât guvernul de la Varşovia este acuzat că a încălcat independenţa instanţelor. Vicepreşedintele CE a transmis că executivul Blocului comunitar este pregătit să folosească toate instrumentele necesare pentru a asigura că Polonia nu se îndepărtează de valorile democratice.

 „Din luna iulie am trimis patru scrisori autorităţilor poloneze, invitându-le să ne întâlnim. Varşovia nu a răspuns, dar invitaţia este în continuare valabilă“, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

„Un dialog se face în doi. Este greu de organizat un dialog dacă cineva este surd“, a completat ironic liderul eurodeputaţilor socialişti, Gianni Pittella.

Europarlamentarii conservatori polonezi membri ai Partidului Lege şi Justiţie (PiS) au supus şi ei la vot, dar fără succes, o rezoluţie în care criticau „ingerinţa instituţiilor UE“ în politica Poloniei, subliniind că respectivele reforme sunt promovate de un guvern instalat prin alegeri democratice, şi cereau să fie respectată „suveranitatea“ acestei ţări, solicitare la care Timmermans a răspuns: „Nu poate fi invocată democraţia împotriva statului de drept (...) Nu puteţi spune: suntem o naţiune suverană, nu ne pasă de reguli“. 

Pe de altă parte, rezoluţia adoptată miercuri de PE „condamnă puternic marşul fascist şi xenofob desfăşurat la Varşovia“ sâmbătă de Ziua Independenţei Poloniei, la iniţiativa extremei drepte. Cei circa 60.000 de participanţi la acel marş au intonat vechi cântece patriotice şi religioase poloneze: "Dumnezeu, Onoare, Patrie" "Slavă eroilor noştri' sau "Îl vrem pe Dumnezeu", din ultimul citând câteva versuri şi preşedintele american, Donald Trump, într-un discurs ţinut la Varşovia în luna iunie. Grupuri mai mici au scandat sloganuri xenofobe ca "Polonia pură, Polonia albă" sau "Refugiaţii afară". 

Guvernul de la Varşovia consideră rezoluţia „scandaloasă“

Guvernul polonez a criticat miercuri drept partizană şi scandaloasă rezoluţia adoptată de Parlamentul European care spune că Polonia încalcă normele statului de drept prin reformele judiciare propuse sau deja aplicate. 

Această rezoluţie reprezintă un „instrument politic de exercitare a unor presiuni asupra Poloniei“, se arată într-un comunicat al MAE polonez. „Este un document partizan, bazat mai degrabă pe judecăţi politice decât pe o analiză a legilor“, continuă comunicatul, care conchide că „o astfel de abordare dăunează procesului integrării europene, întrucât conduce numai la stigmatizarea unui stat membru“. 

Şeful diplomaţiei poloneze, Witold Waszczykowski, s-a declarat „şocat“ de dezbaterea desfăşurată în în plenul Parlamentului European în legătură cu situaţia statului de drept în Polonia şi i-a acuzat pe unii oficiali ai Uniunii Europene că nu doresc să discute cu autorităţile de la Varşovia.

 Witold Waszczykowski a declarat că nu înţelege „pe ce bază“ membrii Parlamentului European au dezbătut situaţia reformei judiciare din Polonia, în contextul în care modificările legislative respective încă nu au fost aprobate de parlamentul de la Varşovia.

Oficialul polonez a estimat că rezoluţia adoptată de eurodeputaţi „trebuie să fie privită ca un instrument de exercitare a presiunii politice asupra Poloniei“ şi reprezintă un „document unilateral care este prea des bazat pe evaluări politice şi foloseşte prea puţin o analiză juridică profundă“, subliniind că această abordare este în detrimentul procesului de integrare europeană întrucât duce „exclusiv la stigmatizarea unui stat membru“.  

Comisia Europeană a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiaţi. Ultima etapă a acestei proceduri este suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE, dar pentru aceasta este nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, iar Ungaria a reafirmat că va bloca prin veto. 

Ungaria va recurge la dreptul de veto pentru a ajuta Polonia

„Guvernul ungar sprijină Polonia, iar aplicarea unei asemenea rezoluţii nu intră în discuţie“, a declarat miercuri vicepremierul ungar, Zsolt Semjen, citat de agenţia MTI. Întrebat dacă Ungaria îşi va exercita dreptul de veto împotriva aplicării în cazul Poloniei a articolului 7 din Tratatul UE, ce prevede suspendarea dreptului de vot, oficialul ungar a răspuns: „Da“. Este „inacceptabil“ ca „Bruxelles-ul să exercite presiuni asupra statelor membre suverane“ şi să „pedepsească guverne alese în mod democratic“, a apreciat Semjen. 

Printre reformele criticate de Bruxelles, se numără înlocuirea judecătorilor şi reformarea Curţii Constituţionale, reformarea tribunalelor de drept comun şi a Consiliului Naţional al Magistraturii, măsuri văzute drept o ăncercare de a subordona politic justiţia.