Papa Leon al XIV-lea, de la misionar peruan, la primul pontif american. A numit prima dată femei într-un organism influent implicat în nominalizarea episcopilor

Cardinalul american Robert Prevost a fost ales joi noul lider al Bisericii Romano-Catolice, luând numele de Papa Leon al XIV-lea. După ce a slujit ca misionar și arhiepiscop în Peru, Prevost a prezidat una dintre cele mai revoluționare reforme din pontificatul Papei Francisc, numind pentru prima dată femei într-un organism influent implicat în nominalizarea episcopilor.

Regretatul Papă Francisc l-a adus la Vatican pe cardinalul american Robert Prevostîn 2023

Prevost, în vârstă de 69 de ani, și-a petrecut cea mai mare parte a carierei ca misionar în Peru și a devenit cardinal abia în 2023. A acordat puține interviuri presei și este relativ necunoscut pe scena mondială.

Regretatul Papă Francisc l-a adus la Vatican în 2023 pentru a ocupa funcția de șef al puternicului birou care verifică nominalizările episcopale din întreaga lume, una dintre cele mai importante funcții din Biserica Catolică.

Drept urmare, Prevost s-a bucurat de o proeminență la intrarea în conclav pe care puțini alți cardinali o avuseseră.

Un punct negativ împotriva sa a fost însă naționalitatea sa. Mult timp a existat un tabu față de un papă american, având în vedere puterea geopolitică deja deținută de Statele Unite în sfera seculară.

„Cel mai puțin american dintre americani”

Însă Prevost, originar din Chicago, este și cetățean peruan. Ziarul italian La Repubblica l-a numit „cel mai puțin american dintre americani” pentru vocea sa blândă.

Prevost a fost, de asemenea, ales de două ori prior general, sau conducător suprem, al ordinului religios augustinian, fondat în secolul al XIII-lea de Sfântul Augustin. Ordinul operează în 50 de țări și pune un accent special pe o viață comunitară și egalitate între membrii săi.

Francisc l-a avut în mod clar în vedere ani de zile, mutându-l de la conducerea augustiniană înapoi în Peru în 2014 pentru a servi ca administrator și mai târziu arhiepiscop de Chiclayo.

A rămas în această funcție, dobândind cetățenia peruană în 2015, până când regretatul pontif l-a adus la Roma în 2023 pentru a prelua președinția Comisiei Pontificale pentru America Latină.

A evitat lumina reflectoarelor

În acea slujbă, el ar fi menținut contactul cu ierarhia catolică din partea lumii care numără încă cei mai mulți catolici.

Încă de când a sosit la Roma, Prevost a păstrat o prezență publică discretă – deși era bine cunoscut de oamenii importanți.

În mod semnificativ, el a prezidat una dintre cele mai revoluționare reforme pe care le-a făcut Francisc, când a adăugat trei femei la blocul de vot care decide ce nominalizări de episcopi să fie înaintate Papei.

La începutul anului 2025, Francisc și-a arătat din nou stima numindu-l pe Prevost în cel mai înalt rang de cardinali, sugerând că acesta ar fi cel puțin alegerea lui Francisc într-un viitor conclav.

Rev. Mark Francis, prieten cu Prevost încă din anii 1970, a declarat pentru Reuters că Prevost este un susținător ferm al papalității predecesorului său și, în special, al angajamentului regretatului pontif față de problemele de justiție socială.

„A fost întotdeauna prietenos și cald și a rămas o voce a bunului simț și a preocupărilor practice pentru eforturile Bisericii de a-i ajuta pe săraci”, a spus Francisc, care a urmat seminarul cu Prevost și l-a cunoscut mai târziu când amândoi locuiau la Roma, în anii 2000.

„Are un simț al umorului, dar nu era genul care căuta să fie în lumina reflectoarelor”, a adăugat el.

Reverendul Fidel Purisaca Vigil, directorul de comunicare al fostei dieceze a lui Prevost din Chiclayo, și-a amintit cum cardinalul se trezea în fiecare zi și lua micul dejun cu ceilalți preoți după ce își spunea rugăciunile.

„Indiferent câte probleme are, el își menține buna dispoziție și bucuria”, a spus Purisaca.