Păcatele pieţei unice europene. Câte drepturi şi câte restricţii au cetăţenii şi oamenii de afaceri în UE

Nu toate diplomele tinerilor din România sunt recunoscute în celelalte state membre UE

Pe piaţa unică nu sunt recunoscute diplomele, se întâlnesc discriminări la angajare, există încă dubla impozitare.

Zona euro, spaţiul Schengen şi piaţa unică sunt considerate cele mai importante atuuri ale Uniunii Europene. Primele două sunt puse la încercare, iar piaţa unică are în multe părţi esenţiale, nu o sigură regulă, ci 27. Ultimul raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică avertizează că piaţa unică a Uniunii Europene nu este încă funcţională şi că nu poate fi „arma secretă" în competiţia cu economiile mondiale.

De altfel, chiar Executivul UE, cetăţenii şi euroaleşii au arătat principalele ei defecte. Până şi comisarii europeni se declară înfrânţi: „atât putem face". Când o să avem Statele Unite ale Europei, o să putem merge mai departe, a spus vicepreşedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, explicând lipsa unui certificat de înmatriculare auto unic în UE. Deşi facem parte din UE şi beneficiem, într-o anumită măsură, de avantajele pieţei unice, încă ne confruntăm cu îngrădiri:  Asigurările sociale. Procedurile legate de asistenţa socială în alt stat al Uniunii Europene decât în cel de provenienţă descurajează mobilitatea europenilor.

Serviciile de sănătate. Europenii care primesc asistenţă medicală în altă ţară sunt nemulţumiţi atunci când văd facturile de la spitalele din străinătate şi care îi obligă la costuri suplimentare.

Obţinerea permisului de şedere pentru membrii de familie non-UE este extrem de complicată. Nici măcar cetăţenii din ţările comunitare nu pot obţine rezidenţa decât în anumite condiţii: trebuie să dovedească faptul că au venit cu un scop în ţara respectivă - studii, muncă sau altele.

Recunoaşterea diplomelor. În acest moment, sunt recunoscute automat doar diplomele din medicină şi arhitectură de la facultăţile din România. Pentru restul calificărilor există o procedură complexă de atestare şi de numeroase dovezi pe care „străinul" trebuie să le aducă. De cealaltă parte, procedurile pentru recunoaşterea unei diplome de masterat în străinătate de către Ministerul Educaţiei din România durează  două luni.

Angajarea în UE. În multe cazuri, europenii întâlnesc situaţii discriminatorii în privinţa accesului ori condiţiilor pentru un loc de muncă în străinătate. O profesoară din Irlanda care s-a mutat la soţul ei în Italia a aflat că autorităţile italiene acordă un punctaj mai mare diplomelor autohtone faţă de cele din străinătate.

Probleme fiscale. Europenii care muncesc peste graniţe se confruntă cu sistemele fiscale din mai multe state şi de multe ori este dificil să obţină informaţii despre modul de impozitare, deducerile fiscale sau cele pentru familie. Unii dintre ei se pot trezi că sunt taxaţi de două ori. Serviciile bancare. Consumatorii află foarte greu informaţii privind serviciile şi produsele bancare. Opacitatea sistemului bancar ne împiedică să avem informaţii comparative în legătură cu taxele, dobânzile, comisioanele conturilor/serviciilor bancare.

Pensionarea şi moştenirile dincolo de frontiere duc la probleme de impozitare. Cei care ies la pensie într-un alt stat membru decât cel în care au cetăţenia se pot trezi că sunt impozitaţi de ambele ţări.  Mutarea maşinii personale. În afara inspecţiilor tehnice suplimentare şi contra cost, proprietarul maşinii trebuie să o reînmatriculeze şi, deci, să mai plătească o dată, dacă se va muta în ţara de origine. 

Călătorii şi drepturile pasagerilor. Anularea unor curse aeriene, întârzierile la tren sau autocar sunt supuse unor reguli care stabilesc anumite compensaţii pentru clienţi. Procedurile birocratice pentru obţinerea lor se menţin atât de complicate încât descurajează păgubitul. Cumpărături online. Europenii nu se simt confortabil să cumpere de pe internet din alte state membre. Sunt îngrijoraţi din cauza livrării produselor, a securităţii plăţilor a fraudelor pe internet. 

Furnizorii de utilităţi. Mulţi europeni cer oferte mai clare, mai ales în privinţa operatorilor de energie, unde alegerile sunt de regulă limitate. Ei au multe dificultăţi la schimbarea furnizorilor şi la încetarea contractelor.  Serviciile de internet şi telefonie. Mutaţi în alt stat UE, consumatorii au probleme legate de preţurile abonamentelor, extrem de diferite, şi de condiţiile în care contractele pot fi încheiate. 

Licitaţiile internaţionale. Companiile sunt descurajate să participe la licitaţii publice străine din cauza procedurilor care diferă de la o ţară la alta. Uneori, costurile pentru a le îndeplini sunt atât de mari, încât nu justifică valoarea contractului.   Accesul la finanţare. IMM-urile au probleme în alte state pentru obţinerea unor linii de finanţare şi a schemelor de garantare şi au reclamat de multe ori tratament diferit faţă de firmele locale. 

Birocraţie excesivă în mediul de afaceri. Mulţi dintre investitorii străini au parte de proceduri complicate şi lungi de autorizare pentru a fi acceptaţi pe noua piaţă.  Recuperarea TVA plătită în alt stat membru este dificilă şi se poate realiza, în unele cazuri, şi după şase luni de la solicitare.



Comentariu: Piaţa unică nu funcţionează

Joseph Daul,preşedinte PPE

Ne certăm în fiecare zi aici, la Bruxelles, în legătură cu ce mai e nevoie de făcut pentru a finaliza piaţa unică. Ea încă nu funcţionează corect. Piaţa unică este o poveste de succes pentru toţi cetăţenii UE: noi locuri de muncă de calitate şi noi pieţe pentru companiile europene. Dar, în afara consecinţelor directe pe care le vedem în viaţa noastră de zi cu zi, lipsa unei pieţe unice reale creează probleme pentru economia Europei. Aceasta înseamnă că nu suntem capabili să generăm economii pentru a ajuta la creştere şi la crearea de noi locuri de muncă. Avem legi puternice pentru piaţa unică, dar ele nu sunt puse în aplicare cum trebuie.

Comisia Europeană trebuie să fie mai determinată în a impune aceste reguli în ţările UE. Deşi 28% din cetăţenii europeni ar fi dispuşi să lucreze în străinătate, ei au de-a face cu bariere uriaşe din partea unor ţări UE care nu recunosc calificările profesio­nale pentru care fiecare a lucrat din greu să le obţină. De fapt, 800 de profesii sunt încă reglementate exclusiv de legile naţionale. Vrem să creştem şansele fiecărui cetăţean european de a găsi de lucru în orice ţară din Europa. O altă provocare-cheie, pe care PPE o susţine, se referă la IMM-uri. Sprijinirea din Europa de 23 de milioane de IMM-uri şi capacitatea lor de a acţiona pe piaţa internă este cheia pentru depăşirea crizei. Trebuie să avem grijă de antreprenori şi de capacitatea lor de a creşte.