„O reacție europeană la uraganul Trump nu este doar de dorit, ci absolut necesară”, susține un expert în politici de apărare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Camille Grand, expert de renume în politici de apărare și fost director al Fondului pentru Apărare al NATO, a subliniat că o reacție concertată a Europei față de politica externă a administrației Trump nu este doar o opțiune, ci o necesitate.

Camille Grand/FOTO: Captură Youtube
Camille Grand/FOTO: Captură Youtube

Într-un articol pentru „Le Monde”, Grand a argumentat că acest context internațional volatil și retorica destabilizatoare a fostului președinte american impun o răspundere mai fermă din partea Uniunii Europene.

„În fața unui astfel de lider, al cărui comportament impredictibil și decizii unilaterale au zguduit ordinea mondială, Europa nu mai poate rămâne pasivă”, a spus Grand. „Este esențial ca statele membre ale Uniunii Europene să își regândească abordările și să construiască o voce comună puternică pe plan global. Altfel, riscurile de izolare și vulnerabilizare la presiunile externe vor crește considerabil.”

Declarațiile surprinzătoare ale lui Donald Trump din 7 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă consacrate în mare parte viitoarei sale politici internaționale, au răscolit brutal amintirile primului său mandat și au zguduit chiar și statele cele mai bine dispuse față de noua administrație. Președintele american ales a preconizat folosirea forței pentru a cuceri Groenlanda și Canalul Panama, a amenințat Canada cu coerciția economică și a declarat că țările din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) ar trebui să își majoreze bugetul de apărare la 5% din PIB-ul lor. Incertitudinile cu privire la atitudinea americană față de războiul rusesc din Ucraina și tentația unei „păci” pe seama ucrainenilor și a europenilor sporesc anxietatea pe Bătrânul Continent.

Confruntați cu revenirea lui Donald Trump, europenii sunt divizați. Unii se numără printre susținătorii săi cei mai fervenți, de la ungurul Viktor Orban la liderii populiști care îi împărtășesc obsesiile și se fac ecoul priorităților sale. Multe țări încă speră să profite de legăturile lor istorice sau demografice sau de situația lor particulară (cheltuieli militare ridicate, deficit comercial cu Statele Unite, legături în domeniul serviciilor de informații) pentru a-și „bilateraliza” relația cu noua administrație Trump și a se proteja de viitoarea furtună transatlantică. Alții se agață de experiența primului mandat pentru a se liniști, observând că relațiile transatlantice au supraviețuit și că semnul distinctiv al unei abordări tranzacționale este căutarea unui „acord”.

În fața acestor afirmații, este important să remarcăm mai ales diferențele profunde dintre Trump 1.0 și Trump 2.0. În 2017, Donald Trump a fost mult mai puțin pregătit. Iar republicanii tradiționali care îi formau anturajul - Jim Mattis, Rex Tillerson, Herbert Raymond McMaster, John Francis Kelly - îi moderau sau chiar îi contraziceau instinctele. În 2025, cercul său interior este alcătuit în esență din loialiști, hotărâți să pună în aplicare agendele sale interne și internaționale, și din miliardari Big Tech care se opun abordării normative a Uniunii Europene și susțin deschis partidele populiste.

Fostul oficial NATO a subliniat că liderii europeni trebuie să evite replicile spontane și să adopte o strategie de coeziune și pragmatism. „Unele dintre deciziile cele mai îngrijorătoare ale administrației Trump, cum ar fi retragerea din acorduri internaționale fundamentale precum Acordul de la Paris privind schimbările climatice sau retragerea trupelor din diverse regiuni ale lumii, au generat un vid de leadership pe care Uniunea Europeană trebuie să-l umple.”

Camille Grand a menționat și efectele pe termen lung ale politicii izolaționiste promovate de Trump, care a subminat relațiile transatlantice și a pus sub semnul întrebării angajamentele fundamentale ale NATO. „O Europă mai unită, mai autonomă din punct de vedere al apărării și mai capabilă să răspundă provocărilor globale este singura opțiune viabilă pentru a contracara acest tip de influență destabilizatoare.”

Grand a încheiat cu un apel la acțiune, avertizând că, pe măsură ce America devine mai imprevizibilă, Uniunea Europeană trebuie să devină mai fermă și să-și asume responsabilitățile pe care le implică menținerea unui echilibru global stabil.

„Europa are nu doar obligația morală, dar și interesul strategic de a răspunde acestei provocări cu o abordare solidă și coordonată. Acesta nu este doar un pas dorit, ci o acțiune indispensabilă pentru viitorul nostru comun”, a conchis Camille Grand.

Ministrul francez al Apărării: „Un șut în fund pentru Europa”

Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a declarat marţi că discursul rostit luni de Donald Trump la învestirea sa în calitate de preşedinte al SUA constituie „un puternic şut în fund pentru capitalele europene", care ar trebui, în opinia sa, „să definească în sfârşit un cadru pentru autonomia europeană" în privinţa apărării. „Poate că brutalitatea cuvintelor preşedintelui american va duce în cele din urmă la un şoc şi la o trezire“ a ţărilor europene, a declarat ministrul apărării la radio France Inter, adăugând că în decurs „de mai multe decenii a existat tentaţia de a ne plasa sub umbrela nucleară americană", relatează France Presse.

Sebastien Lecornu a adresat un nou apel capitalelor europene să-şi dezvolte propria industrie de apărare, considerând că „dorinţa de a cumpăra mai multe arme din SUA reprezintă o contradicţie istorică". În aceeaşi declaraţie, Lecornu s-a distanţat de vicepreşedintele francez al Comisiei Europene, Stephane Sejourne, care invocase cu o zi în urmă un fel de „înţelegere" cu Trump privind apărarea europeană în schimbul unei păci comerciale, într-un moment în care Washingtonul ameninţă Uniunea Europeană cu taxe vamale extrem de agresive.

„Nu vom sacrifica securitatea noastră pentru hamburgeri şi maşini germane", a declarat tranşant ministrul francez al apărării. Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut şi el apel luni la o „trezire strategică" europeană, aşa cum o face de luni de zile, pentru a face faţă provocărilor „dacă aliatul nostru american" îşi reduce angajamentul din Europa, într-o mişcare ce s-ar putea accelera dramatic odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite