Noii membri ai UE ar putea adera fără drepturi de vot depline. Mecanisme pentru a debloca extinderea blocului comunitar
0Țările candidate ar putea adera la Uniunea Europeană fără drepturi de vot depline, o modificare a regulilor de aderare ce i-ar putea face pe lideri precum premierul Ungariei Viktor Orbán mai receptivi la ideea ca ţări precum Ucraina să devină parte a blocului comunitar.

Propunerea se află într-un stadiu incipient şi trebuie să fie aprobată de toate ţările membre, potrivit a trei diplomaţi europeni şi unui oficial al UE la curent cu aceste discuţii. Noii membri ar obţine drepturi depline odată ce UE şi-ar revizui modul de funcţionare pentru a face mai dificilă exercitarea dreptului de veto asupra politicilor de către ţările individuale, scrie POLITICO.
Ideea din spatele propunerii este că aderarea de fără drept de veto, cel puţin în primă fază, le-ar permite să intre în UE în condiţii mai flexibile, fără a fi necesară o revizuire a tratatelor fundamentale ale UE.
Iniţiativa ar permite unor ţări în proces de aderare precum Ucraina, Republica Moldova şi Muntenegru, să beneficieze de avantajele aderării la UE fără dreptul de veto – un instrument considerat ca fiind cel mai eficient mijloc de a împiedica adoptarea unor politici UE care nu sunt pe placul unor guverne individuale.
UE a făcut din extindere o prioritate strategică în contextul agendei expansioniste a liderului rus Vladimir Putin.
„Viitorii membri ar trebui să fie obligaţi să renunţe la dreptul lor de veto până când vor fi puse în aplicare reforme instituţionale cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor politice”, a declarat Anton Hofreiter, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Bundestagului german. „Extinderea nu trebuie încetinită de state membre individuale ale UE, care blochează reformele”, a spus el.
Anterior, liderii UE au insistat că este necesară o revizuire a tratatelor înainte ca blocul să poată admite noi membri, precum Ucraina, subliniind riscul creşterii blocajelor la Bruxelles. Pe de altă parte, eforturile de a elimina dreptul de veto şi pentru membrii actuali ai UE s-au lovit de o opoziţie fermă, nu numai din partea Ungariei, ci şi din partea Franţei şi a Ţărilor de Jos.
Frustrare în creştere
Planul ca noii membri să adere fără drepturi de vot depline ar „asigura că rămânem capabili să acţionăm chiar şi într-o UE extinsă”, a explicat Hofreiter. „Din discuţiile cu reprezentanţii statelor din Balcanii de Vest, primesc semnale clare că această abordare este considerată constructivă şi viabilă”, susţine politicianul german.
Această presiune coincide cu frustrarea crescândă a statelor candidate din Europa de Est şi din Balcanii de Vest, care au întreprins reforme interne de amploare, dar nu sunt totuși mai aproape de aderare. În cazul Muntenegrului, negocierile pentru aderarea la UE au început în 2012.
„Ultima ţară care a aderat (la UE) a fost Croaţia, în urmă cu mai bine de 10 ani, iar între timp Regatul Unit a părăsit Uniunea”, a declarat preşedintele Muntenegrului, Jakov Milatović, într-un interviu acordat POLITICO. „De aceea cred că acum este momentul să relansăm procesul, pentru a revigora ideea UE ca un club ce încă are o forţă de atracţie”, a subliniat el.
Viceprim-ministrul Ucrainei, Taras Kacika, a reiterat aceste preocupări, solicitând soluţii „creative” pentru deblocarea extinderii UE. Cererea Kievului de aderare la UE este în prezent blocată de un veto din partea Ungariei.
„Aşteptarea nu este o opţiune”, a declarat Kacika într-un interviu. „Aşadar, avem nevoie de o soluţie aici şi acum. Acest lucru este important pentru Ucraina, dar şi pentru Uniunea Europeană... Cred că, pe măsură ce Rusia testează securitatea europeană cu drone, acelaşi lucru se întâmplă şi prin subminarea unităţii Uniunii Europene”, a punctat oficialul ucrainean, potrivit news.ro.
Întâlnire la Londra cu ţările din Balcani
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pus extinderea în centrul agendei sale strategice, promovând potenţiala aderare a Ucrainei şi Moldovei până în 2030, însă ţările UE s-au opus până acum eforturilor de accelerare a procesului.
La începutul acestei luni, ţările UE au respins o încercare a preşedintelui Consiliului European, António Costa, de a avansa cu extinderea.
Liderii ţărilor din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia – se vor întâlni miercuri la Londra cu liderii europeni pentru un summit al „Procesului de la Berlin” axat pe stimularea integrării între aceste ţări, ca un preambul al extinderii UE.
Un artificiu contra Orban
Înaintea unei viitoare evaluări a Comisiei privind starea negocierilor cu diferitele ţări candidate, aşa-numitul pachet de extindere, unul dintre diplomaţii UE a sugerat că CE ar putea să încerce să accelereze procesul de extindere, continuând negocierile fără a solicita aprobarea formală a tuturor celor 27 de ţări ale UE. Acest lucru ar ocoli totodată posibilitatea unui drept de veto lui Orbán în fiecare etapă a negocierilor.
Ca parte a pachetului de extindere, se aşteaptă ca Bruxelles-ul să prezinte şi o propunere de reforme interne ale UE pentru a pregăti blocul pentru admiterea de noi membri.
Un proiect preliminar al concluziilor summitului UE de joi de la Bruxelles nu menţionează extinderea, spre indignarea ţărilor pro-extindere.
O strategie anti-Rusia
Aderarea la Uniunea Europeană este adesea promovată ca principalul instrument geopolitic al blocului împotriva unei Rusii agresive.
„Când ne uităm la extindere astăzi, un lucru este clar: trebuie să fim mai rapizi, mai puţin birocratici şi mai eficienţi”, a declarat pentru POLITICO Claudia Plakolm, ministrul austriac pentru Europa. „Dacă UE nu îşi intensifică eforturile, vom pierde teren în faţa unor actori terţi care deja aşteaptă să ne ia locul”, a avertizat ea.
Aderarea la UE a fost o problemă cheie în recentele alegeri din Moldova, câştigate de preşedinta pro-UE Maia Sandu, în timp ce aderarea la UE a fost o motivaţie cheie pentru Ucraina încă din 2014, când au avut loc protestele din Maidan împotriva dominaţiei ruse.
„Ucrainenii au luptat în fiecare zi în ultimii trei ani şi jumătate pentru a ţine Rusia în afara Europei”, a declarat Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, într-un comentariu scris adresat POLITICO. „În Moldova, credibilitatea perspectivei UE a fost decisivă... Sunt convinsă că statele membre nu vor pune în pericol acest lucru”, a arătat ea.
Totuși, în ciuda presiunii din partea Bruxelles-ului, liderii UE, care se confruntă cu o creştere a sprijinului pentru partidele de extremă dreapta în ţările lor, nu par să se grăbească să demareze extinderea blocului.
La o conferinţă de presă din iulie, cancelarul german Friedrich Merz a lăsat să se înţeleagă că nu se aşteaptă ca Ucraina să adere la UE până în 2034. Aderarea Ucrainei „probabil nu ar avea un impact imediat asupra perspectivei financiare pe termen mediu a Uniunii Europene”, a declarat Merz la momentul respectiv.