Negocieri secrete la Viena. Statele bogate din UE își stabilesc strategia înaintea unei confruntări bugetare cu Sudul și Estul Europei
0Într-o mișcare discretă, dar semnificativă, mai multe dintre cele mai prospere state ale Uniunii Europene s-au reunit joi la Viena, pentru a-și coordona pozițiile înaintea unui nou ciclu de negocieri privind bugetul multianual al blocului comunitar. Scopul: conturarea unei strategii comune în fața unui grup tot mai vocal de state care cer un buget mai generos, cu accent pe coeziune și agricultură., notează politico.eu.
Este pentru prima dată când oficiali de rang înalt din țări contributoare nete — inclusiv Germania, Franța și statele nordice — se întâlnesc în acest format pentru a discuta în mod informal, dar strategic, propunerea Comisiei Europene privind următorul Cadru Financiar Multianual, estimat la 1.816 miliarde de euro.
Deși negocierile oficiale sunt programate să înceapă în lunile următoare, culisele deja fierb. Reuniunea de la Viena, la care nu au participat miniștri, ci tehnicieni și înalți funcționari, ar putea reprezenta începutul unei confruntări de durată între două viziuni opuse asupra viitorului financiar al Uniunii.
O Europă împărțită în două „triburi” bugetare
Așa cum se întâmplă la fiecare rundă de negocieri pentru bugetul multianual, cele 27 de state membre tind să se coaguleze în două tabere mari.
De o parte, grupul „plătitorilor neți” — format din țări dezvoltate precum Suedia, Olanda, Franța sau Germania — susține menținerea unui buget controlat, eficient, în care contribuțiile să fie echilibrate cu beneficiile directe. De cealaltă parte, grupul cunoscut sub numele de Prietenii Coeziunii — din care fac parte țări precum Polonia, Italia, Spania sau România — pledează pentru un buget extins, care să continue să sprijine regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii.
„Bugetul european nu este doar o chestiune de aritmetică economică, ci una profund legată de istorie și solidaritate”, a remarcat recent Stefan Imhof, secretar general în Ministerul de Finanțe al Austriei.
Cu toate acestea, niciunul dintre cele două blocuri nu este omogen. Franța, de exemplu, susține ideea unei datorii comune europene, în timp ce Olanda se opune ferm. Tot Franța, un susținător tradițional al subvențiilor agricole, are puncte comune cu Polonia, din tabăra opusă, în acest domeniu.
În interiorul fiecărui grup, astfel de diferențe se negociază și se gestionează, scopul fiind definirea unor poziții comune înainte de confruntarea în Consiliu și în Parlamentul European.
O reuniune fără fanfară, dar cu miză mare
Deși evenimentul de la Viena nu a fost anunțat public, surse diplomatice europene susțin că această reuniune are rolul de a „pregăti terenul” pentru poziția finală a statelor contributoare nete, în perspectiva negocierilor care vor culmina în 2026.
„La final, totul se reduce la ceea ce decid Franța și Germania. Restul urmează linia”, a declarat, sub protecția anonimatului, un diplomat dintr-un stat nordic.
Pe cealaltă parte a mesei, Polonia a fost, în mod tradițional, liderul neoficial al grupului Prietenilor Coeziunii, însă relațiile tensionate cu Ungaria — partenerul său de cursă lungă — și demersurile controversate ale guvernului Orbán au afectat coeziunea taberei. Astfel, statele din sudul Europei, precum Italia sau Spania, încearcă să joace un rol mai activ în coordonare.
Pe 1 septembrie, Malta a găzduit o întâlnire tehnică a experților bugetari din acest grup, pregătind terenul pentru discuțiile tehnice care implică toate cele 27 de state membre.
Comisia Europeană, între tabere rivale
În tot acest peisaj fragmentat, Comisia Europeană — care a lansat propunerea de buget în iulie — se poziționează ca mediator, dar și ca actor interesat. Noul comisar european pentru buget, Piotr Serafin, un diplomat polonez cu experiență în Consiliu, are sarcina delicată de a naviga între cele două blocuri.
„Va trebui să practice un adevărat joc de echilibristică: să împiedice polarizarea și să evite ca deciziile să fie luate exclusiv în interiorul grupurilor”, a comentat Janusz Lewandowski, fost comisar pentru buget (2010–2014), pentru publicația Politico.
Strategia sugerată: dialog individual cu statele membre, pentru a slăbi coeziunea internă a taberelor și a permite Comisiei să mențină controlul asupra negocierilor.
Negocierile oficiale vor începe în toamnă, dar deciziile esențiale vor fi luate, ca de obicei, în spatele ușilor închise, în reuniuni informale și întâlniri tehnice. Istoria ultimelor bugete arată că astfel de întâlniri pot anticipa compromisurile finale.
„Această propunere nu va fi forma finală a bugetului. Toți vor trebui să cedeze ceva. Dar, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată, se va ajunge la un acord”, a declarat Imhof.
Într-o Europă aflată sub presiune — geopolitică, economică, socială — bugetul comun rămâne mai mult decât un exercițiu contabil: este o oglindă a solidarității, dar și a tensiunilor profunde dintre vechile și noile priorități ale Uniunii.
Se încarcă comentariile...
