NATO intră în cursa nucleară începută de Rusia: Aliaţii îşi revizuiesc politica faţă de armamentul nuclear pentru prima dată după Războiul Rece

Forţa de Reacţie a NATO va numără 40.000 de soldaţi

După ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că va suplimenta arsenalul nuclear al Rusiei cu 40 de rachete intercontinentale, NATO a decis, miercuri, să demareze procesul de revizuire a politicii faţă de armamentul nuclear. Totodată, Aliaţii au anunţat triplarea soldaţilor din Forţa de Reacţie, de la 13.000 la 40.000, sporind totodată puterile comandantului forţelor NATO în Europa.

Ecourile Războiului Rece se resimt mai puternic ca oricând, după ce NATO a decis să răspundă cu aceeaşi monedă retoricii belicoase a Moscovei. După ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, la un târg de armament, că intenţionează să cumpere anul acesta 40 de rachete intercontinentale, încălcând astfel mai multe tratate de neproliferare şi dezarmare nucleară pe care le-a semnat, Aliaţii au decis să ia paşii necesari pentru a putea contracara înarmarea Rusiei. Oficialii NATO au subliniat că decizia de a revizui politica nucleară a blocului militar este o consecinţă directă a anunţului făcut de Putin. 

„Există o îngrijorare reală cu privire la modul în care Rusia se laudă public cu arsenalul nuclear. Aşa că au loc multe deliberări în Alianţă despre armele nucleare, însă totul se petrece foarte lent şi conştient. Avem nevoie să analizăm cu atenţie poziţiei în care ne aflăm”, a declarat un oficial NATO sub anonimat pentru cotidianul britanic „The Guardian”. 

Miniştrii Apărării din NATO s-au reunit miercuri la Bruxelles pentru un summit de două zile, însă SUA fac eforturi pentru convocarea unui grup ministerial de planificare special pentru revizuirea stratgiei. Grupul se va reuni cel mai probabil anul acesta, mai devreme decât era planificat. 

Totodată, miniştrii din NATO au decis ieri triplarea efectivelor din Forţa de Reacţie, care numără în prezent 13.000 de soldaţi. „Tocmai am făcut încă un pas pentru a adapta NATO la mediul de securitate schimbat şi cu tot mai multe provocări”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul-general al Alianţei Tratatului Atlanticului de Nord. 

NATO „analizează cu atenţie implicaţiile acţiunilor Rusiei, inclusiv activităţile nucleare”, în contextul implicării Rusiei în estul Ucrainei şi decizia recentă a Moscovei de a-şi spori capacităţile militare, inclusiv arsenalul nuclear, a subliniat Stoltenberg. Alianţa face eforturi şi pentru a identifica „modalităţi de a face faţă ameninţărilor hibride, inclusiv o cooperare mai strânsă cu UE”, a adăugat acesta. 

Forţa de Reacţie va ajunge astfel să numere 40.000 de soldaţi, la care se vor adăuga şi cei aproximativ 5.000 de militari care vor face parte din noua forţă de reacţie rapidă a NATO, înfiinţată tot în contextul tendinţelor expansioniste ale Rusiei. Înfiinţată în 2002, Forţa de Reacţie a NATO este formată din trupe multinaţionale cu pregătire de elită şi cu armament şi tehnică avansate. Are unităţi aeriene, maritime, terestre şi o componentă de operaţiuni speciale. Toate acestea sunt gândite astfel încât să poată fi mobilizate rapid oriunde unde este nevoie.

Cu toate acestea, NATO nu s-a întors la tactici specifice Războiului Rece, spune secretarul-general. „Nu căutăm confruntări şi nu vrem o cursă a înarmării”, a spus acesta. 

Miniştrii au finalizat şi planurile privind înfiinţarea celor şase comandamente de mici dimensiuni pe teritoriile aliaţilor din Europa de Est - România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Fiecare va număra în jur de 40 de oameni, iar cele şase centr vor fi coordonate de un Sediul Logistic Comun. 

Marţi, secretarul american al Apărării, Ash Carter, a anunţat că SUA vor mobiliza armament greu în aceste state, după o săptămână în care zvonurile în acest sens au declanşat şi anunţul lui Putin cu privire la arsenalul nuclear. 

Cotidianul american „The New York Times” a dezvăluit duminică faptul că Pentagonul a propus Departamentului pentru Apărare al SUA şi Casei Albe mobilizarea de armament greu - tancuri. vehicule de infanterie şi până la 5.000 de soldaţi - în patru ţări est-europene: România, Polonia, Bulgaria şi Ungaria.

Ministrul Apărării Mircea Duşa a confirmat că România poartă negocieri cu SUA. 

Declaraţiile ministrului Duşa au venit la câteva ore după ce Moscova a transmis că va mobiliza tancuri pe flancul vestic, rachete în Kaliningrad şi soldaţi în Belarus. 

Mobilizarea de armament american greu în România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Lituania şi Letonia o măsură propusă de armata SUA, ar „reprezenta cel mai agresiv pas făcut până acum de Pentagon şi NATO” de la încheierea Războiului Rece, a avertizat astăzi un oficial din ministerul rus al Apărării. Generalul a ameninţat că, în această situaţie, „Rusia nu va avea de ales şi va trebui să-şi consolideze forţele pe flancul vestic”.

Propunerea Pentagonului de a staţiona armament greu - tancuri, vehicule de infanterie şi până la 5.000 de soldaţi - în patru ţări din Europa de Est a stârnit, după cum era de aşteptat, furia Moscovei. După clasicul model al propagandei sovietice, măsura este prezentată de Kremlin drept o agresiune din partea americanilor către poporul rus. 

„Rusia nu va avea de ales şi va trebui să-şi consolideze forţele şi trupele de pe flancul vestic”, a declarat generalul Iuri Iabukov, demnitar înalt din cadrul Ministerului rus al Apărării, citat de agenţia rusă de ştiri Interfax şi preluat de Reuters. 

Generalul Iabukov a adăugat că primul pas în acest sens ar fi trimiterea de tancuri, unităţi de artilerie şi aeriene la graniţa vestică. Apoi, Moscova ar accelera mobilizarea de rachete Iskander în Kaliningrad şi şi-ar consolida forţele din Belarus. 

Declaraţiile vin ca reacţie la dezvăluirile făcute în ediţia de duminică a cotidianului american „The New York Times” privind un amplu plan de consolidare a prezenţei militare americane pe teritoriul aliaţilor est-europeni, printre care şi România. După dezvăluirile făcute duminică de presa americană, Polonia şi Lituania au confirmat faptul că poartă negocieri cu Washingtonul pentru mobilizarea de armament greu şi trupe americane pe teritoriile lor. 

Conform celor publicate de „The New York Times”, Pentagonul a propus Departamentului Apărării şi Casei Albe mobilizarea de armament greu şi staţionarea echipamentelor necesare în regiune, astfel încât brigăzi care vor totaliza între 3.000 şi 5.000 de soldaţi să poată funcţiona pe teritoriile acestor patru state şi să răspundă rapid în cazul unei agresiuni externe. 

După cea mai amplă operaţiune de consolidare militară NATO după căderea Cortinei de Fier, şi Statele Unite ale Americii anunţă acum că intenţionează să întărească puterea aliaţilor de pe flancul estic, scriu jurnaliştii cotidianului american „The New York Times”. 

Pentagonul a înaintat deja o propunere în acest sens, care are acum nevoie de aprobarea Secretarului american pentru Apărare, Ashton B. Carter şi de avizul final din partea Casei Albe. Dacă vor fi puse în aplicare, planurile vor însemna cel mai puternic pas făcut până acum, în contextul crizei din Ucraina şi a tensiunilor dintre Rusia şi Vest. 

Totodată, aplicarea propunerii ar reprezenta şi prima dată de la încheierea Războiului Rece când SUA staţionează armament greu în aceste ţări, membre noi ale NATO şi care s-au aflat până nu demult sub sfera de influenţă a Moscovei. 

Propunerea Pentagonului prevede ca între 3.000 şi 5.000 de soldaţi să fie mobilizaţi pe teritoriul acestor aliaţi estici - Polonia, România, Bulgaria şi posibil şi Ungaria -, efective similare celor pe care SUA le-au mennţinut mai bine de un deceniu în Kuweit, după ce Irakul invadase ţara în 1990. 

„Este o schimbare de politică de mare însemnătate. Furnizează un nivel rezonabil de asigurări aliaţilor temători, chiar dacă nimic nu este la fel de bun precum staţionarea permanentă a unor soldaţi în teren”, explică James G. Stavridis, amiral în rezervă şi fost comandant suprem al forţelor aliate NATO, în prezent decan an Facultăţii Flectcher de Drept şi Diplomaţie din cadrul Universităţii Tufts. 

Efectivele şi cantitatea de echipament prevăzute sunt mici comparativ cu ceea ce ar putea scoate la înaintare Rusia împotriva membrilor NATO sau la graniţele NATO, însă ar avea rolul unui semn credibil de angajament din partea americanilor, acţionând totodată şi ca un factor descurajator, precum Brigada Berlin în 1961. 

Oficiali-seniori, implicaţi în aceste discuţii, spun că se aşteaptă ca aprobările finale să vină înainte de o reuniune a miniştrilor Apărării din NATO, care va avea loc luna aceasta, la Bruxelles, scrie „The New York Times”.  

La începutul lunii februarie, NATO a prezentat un plan pentru a spori capacitatea militară a membrilor NATO din Europa de Est, ca răspuns la criza din Ucraina. Acesta va fi cel mai amplu program de întărire a capacităţii colective de apărare a blocului de la încheierea Războiului Rece.

Una dintre principalele măsuri anunţate a fost înfiinţarea unui comandament pentru răspuns rapid în caz de agresiune, care va număra până la 5.000 de soldaţi. 

NATO se confruntă cu „schimbări fundamentale” ale mediului securităţii, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a adăugat acesta joi dimineaţă, înainte ca reuniunea de la Bruxelles să înceapă. 

Oficialii NATO au prezentat totodată şi planuri de înfiinţare a mici centre de comandă în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România şi Bulgaria. 

Strategia SUA privind sistemele antirachetă amplasate în Europa de Est, inclusiv în România, s-ar putea schimba ca urmare a intervenţiei ruse în Ucraina. Tot mai multe voci de la Washington cer amplasarea unor rachete mai puternice, iar o soluţie rapidă şi cel mai puţin contestată ar fi amplasarea unui scut Patriot, aşa cum există deja în Polonia.

Pe de-o parte, în Congresul American s-a format deja un grup care vrea desfăşurarea unor sisteme mai puternice în Europa de Est pentru a contracara concentrarea de forţe ruse la graniţa cu Ucraina, pe de altă parte aliaţii NATO din zonă se simt ameninţaţi de Moscova şi cer consolidarea sistemelor. Pe termen lung, asta ar putea însemna revenirea la strategia elaborată în timpul preşedintelui George W. Bush, la care Obama a renunţat în 2009. Aceasta presupunea amplasarea a 10 baterii antirachetă în Polonia şi un sistem radar în Cehia, cu scopul declarat de a intercepta potenţiale rachete cu rază lungă de acţiune lansate din Iran. Moscova a criticat de atunci planurile şi a anunţat că se simte vizată. 

Într-o mişcare catalogată drept semn de bună-credinţă pentru „resetarea” relaţiilor cu Rusia, promisă de Barack Obama cu câteva luni înainte, Washingtonul a renunţat la această strategie în favoarea celei actuale. În plus, existau atunci informaţii conform cărora iranienii înregistrau progrese semnificative în elaborarea de rachete cu rază scurtă de acţiune. Americanii s-au reorientat astfel către desfăşurarea de scuturi mai puţin avansate, dar care ar urma să fie funcţionale mai rapid. Astfel că strategia – în continuare în vigoare – s-a transformat în amplasarea a două sisteme, unul în România şi celălalt în Polonia. 

Polonezii au deja baterii Patriot

Scutul de la Deveselu va fi funcţional din 2015 şi presupune amplasarea a 24 de rachete sol-aer SM-3, iar cel din Polonia va avea alte 24 de rachete identice, dar abia din 2018. Atunci când au negociat contractul cu americanii, polonezii au cerut amplasarea de rachete defensive Patriot pe teritoriul său până la finalizarea scutului SM-3, aşa că au deja o astfel de baterie în oraşul nordic Morag, aflat la 60 de kilometri de Kaliningrad.

Click pe infografie pentru a mări 

Americanii şi aliaţii NATO caută însă o soluţie rapidă. Una dintre acestea, tot mai vehiculată, este desfăşurarea încă unui scut Patriot în Europa de Est, soluţia considerată şi cea mai puţin „contestabilă”, după cum explică Kingston Reif, directorul Centrului pentru Non-proliferarea şi Controlul Armelor de Foc, citat de publicaţia „Foreign Policy”. O eventuală locaţie pentru bateriile mobile Patriot, care ar urma să fie aduse din Turcia, poate fi şi România. 

„Din toate discuţiile pe care le-am purtat cu oficialii de la Washington în urmă cu 10 zile reiese clar că nu există nicio amânare sau modificare în ceea ce priveşte sistemul antirachetă de la Deveselu. Calendarul rămâne şi el neschimbat”, spune Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi cel care a negociat contractul pentru scutul de la Deveselu. Americanii dau de înţeles că vor accelerarea lucrărilor la scutul din Polonia.