Merkel şi Hollande au decis: cote obligatorii şi revizuirea normelor în vederea consolidării sistemului european de azil

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande

Germania şi Franţa vor transmite instituţiilor europene propuneri comune pentru organizarea primirii refugiaţilor, repartizarea lor „echitabilă” în Europa prin cote obligatorii şi revizuirea normelor în vederea consolidării sistemului european de azil. Propunerea va suscita reacţii negative din parte statelor din flancul estic al UE.

Conform textului difuzat de Palatul Elysee această iniţiativă franco-germană mai cuprinde propuneri privind repatrierea imigranţilor ilegali cărora nu le-a fost aprobată cererea de azil şi susţinerea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit ale imigranţilor.

„Am vorbit dimineaţă cu preşedintele francez, iar poziţia franco-germană pe care o vom transmite instituţiilor europene este că am căzut de acord să respectăm principiile de bază, şi anume că aceia care au nevoie de protecţie (...) să o primească şi că avem nevoie de cote obligatorii în interiorul Uniunii Europene pentru a ne împărţi responsabilităţile — este principiul solidarităţii”, a declarat cancelarul Angela Merkel, citată de agerpres.ro,  în timpul unei vizite în Elveţia.

„Guvernul german consideră că abordarea de la Dublin -care reglementează examinarea cererilor de azil în Europa- nu mai funcţionează, pentru că la frontierele noastre externe sosesc atât de mulţi refugiaţi că nu mai putem lăsa Italia sau Grecia singure cu această sarcină (...) şi atunci nici alte trei state, respectiv Suedia, Austria şi Germania, nu pot fi lăsate singure cu partea leului din această sarcină“, astfel şi-a motivat Angela Merkel poziţia privind instituirea cotelor obligatorii, invocând argumentele 'corectitudinii şi solidarităţii', precum şi valorile creştine conform cărora toţi oamenii aflaţi în pericol au dreptul la protecţie. 

„Evident că forţa economică joacă un rol aici, la fel ca şi mărimea ţării, dar altfel (fără cote obligatorii) nu vom putea rezolva această problemă“, a apreciat în continuare şefa executivului german. Ea a ţinut totuşi să precizeze că refugiaţii care vin în Europa doar din raţiuni economice nu pot pretinde să primească protecţie şi vor trebui repatriaţi în ţările lor. 

Astfel, Uniunea Europeană ar urma să acorde azil numai refugiaţilor proveniţi din zone de conflict, precum Siria sau Afganistan, sau din ţări unde există regimuri opresive, anterior Parisul şi Berlinul evocând şi posibilitatea ca la nivel european să fie elaborată o listă cu ţări 'sigure', de unde să nu poată fi primiţi refugiaţi. 

Italia, Germania şi Franţa au cerut miercuri „un răspuns european puternic“ în faţa crizei declanşate de valul de refugiaţi, aceste ţări dorind să se găsească un acord la nivelul UE pentru împărţirea 'echitabilă' a imigranţilor ilegali între statele blocului comunitar şi revizuirea regulilor europene privind dreptul de azil.

Grupul de la Vişegrad se opune

Premierul Poloniei, Eva Kopacz, a afirmat joi că Uniunea Europeană (UE) trebuie să-i ajute pe oamenii care fug de război şi că Polonia este gata să discute despre rolul său, dar nu acceptă automat cote de refugiaţi, relatează agenţia Reuters.

„'Soluţiile care nu ţin cont de posibilităţile specifice ale ţării s-ar putea dovedi complet contraproductive. Iată de ce noi suntem împotriva oricăror cote automate, dar dorim să discutăm despre amploarea angajamentului nostru în mod benevol“', a spus dna Kopacz. 

De altfel, premierii ţărilor din Grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia, Republica Cehă) vor avea în zilele următoare, la Praga, o întâlnire pe tema imigranţilor, a anunţat luni şeful guvernului ceh Bohumil Sobotka, relatează AFP.

El a adăugat că acest 'summit extraordinar' ar urma să reafirme respingerea propunerii de adoptare a cotelor de imigranţi ce trebuie primiţi de către statele membre ale Uniunii Europene. 

„Eu sper că vom adopta o poziţie faţă de propunerile europene din ultimele săptămâni şi vom confirma poziţia noastră comună de respingere a cotelor“, a explicat premierul Cehiei, la finalul unei reuniuni a guvernului de la Praga.