Mărturii ale soldaților ucraineni care au fost nevoiți să se retragă din calea forțelor ruse. Au fost siliți să sape tranșee în toiul luptelor
0În confruntarea cu forțele rusești mult mai bine echipate, nici măcar retragerea nu oferă vreo siguranță, în măsura în care liniile defensive din spatele frontului menite să ofere protecție în această eventualitate sunt încă deosebit de firave, potrivit mărturiilor militarilor ucraineni.
„Este necesar să creștem ritmul de construire a fortificațiilor... astfel încât, atunci când ne retragem, să ne retragem pe o poziție pregătită în prealabil”, a dezvăluit Batiar, comandantul unei unități din estul Ucrainei. „Aceste fortificații nu sunt suficiente”.
Confruntată cu un val de critici după căderea orașului estic Avdiivka, Ucraina s-a grăbit să construiască tranșee fortificate cu beton, poziții de tragere și alte baricade pe linia frontului. Numai că bombardamentele rusești continue, lipsa de echipament și birocrația paralizantă afectează construcțiile pe frontul vast de 1.000 de kilometri, în timp ce o nouă ofensivă rusă se profilează, potrivit mărturiilor soldaților ucraineni, oficialilor guvernamentali și directorilor unor companii de construcții intervievați de The Associated Press.
Ucrainenii sapă tranșee în timp ce luptă să respingă atacurile rusești
Ucraina a alocat aproape 38 de miliarde de grivne (960 de milioane de dolari) pentru a construi o rețea extinsă de fortificații în acest an. Soldații din prima linie au atras însă atenția că acestea ar fi trebuit să înceapă mult mai devreme, de pildă anul trecut, când Ucraina era în avantaj, și nu acum, în toiul bătăliilor.
Pregătirea Rusiei a dat roade în timpul contraofensivei eșuate a Kievului din vara anului trecut: Elanul Ucrainei a fost încetinit în regiunea Zaporojie de fortificațiile extinse ale Moscovei.
Ucraina s-a mișcat însă lent în a urma exemplul Rusiei; abia în această primăvară, când condițiile meteorologice s-au îmbunătățit, a înregistrat un progres real în această privință. În martie, președintele Volodimir Zelenski anunța că Ucraina construiește 2.000 de kilometri de fortificații constând în trei straturi defensive.
„A existat o absență de responsabilitate. ... Oamenii nu au înțeles că fortificațiile îți pot salva viața dacă le faci din timp", a subliniat Oleksandr, un comandant adjunct de infanterie din cadrul brigăzii 47 care a luptat în zona Avdiivka.
„Mulți oameni au crezut că noi (...) nu va fi nevoie să pregătim astfel de linii. Nu se așteptau la o nouă ofensivă rusă”, a spus el.
Spre deosebire de Rusia, Ucraina nu are opțiunea de a forța mii de prizonieri să facă această muncă. Asta înseamnă că soldații ucraineni de pe front sunt nevoiți să lupte și în același timp să își sape propriile tranșee.
„Este foarte greu să faci ambele lucruri”, a explicat Oleksandr.
Construirea celei de-a doua linii, la doi până la cinci kilometri în spatele liniei frontului, în raza de acțiune a artileriei rusești, este responsabilitatea forței de geniu ucrainene, care dispune de puține resurse. A treia linie, la o distanță mai mare de câmpul de luptă, este construită de companii pe baza unor contracte militare.
Motivele lipsei de pregătire a Ucrainei își au rădăcinile în anii de după obținerea independenței, când această țară a început să-și reducă forțele militare, deoarece nu-și putea permite să mențină forța moștenită de la Uniunea Sovietică. Regimentele sale de geniu au fost desființate până au mai rămas doar câteva. Echipamentele, inclusiv excavatoarele și plugurile de care este atât de mare nevoie acum, au fost vândute.
„Am intrat în război fără nimic”, a dezvăluit un militar din forțele de geniu ucrainene, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a putea vorbi deschis despre lipsa de pregătire. Când a sosit pentru a construi fortificații în estul Ucrainei, în octombrie, tot ce avea dispoziție unitatea sa erau echipamente învechite din anii 1960 și lopeți, a spus el.
„În consecință, acesta este genul de tranșee pe care le-am făcut”, a subliniat acesta.
Cinci comandanți din Avdiivka și Chasiv Yar, care s-au aflat sub asaltul neîncetat al Rusiei, au declarat că, fără poziții bine pregătite, nu au fost în măsură să câștige un punct de sprijin pe un teren necunoscut și să se apere fără a suferi pierderi uriașe.
În Ceasiv Yar, un oraș strategic din Donețk situat pe un deal, lipsa fortificațiilor a contribuit la întoarcerea situației în favoarea Rusiei.
La jumătatea lunii martie, brigada 67 din Ucraina a fost rotită pentru a menține poziții la aproximativ 3 kilometri de oraș. „Mi-ar fi greu să le descriu drept «poziții»”, a dezvăluit un militar ucrainean care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta cu sinceritate despre eșecuri.
El spune că s-ar fi așteptat la șanțuri adânci, la un labirint de tranșee și poziții de tragere, dar ceea ce a găsit au fost o serie de gropi, abia suficient de încăpătoare pentru a se adăposti în timpul barajelor de artilerie.
Sub focul rusesc, „soldații ieșeau din gropi și începeau să sape unul în direcția celuilalt, astfel încât să existe cel puțin o legătură între ei”, a spus el. Solul era atât de nisipos încât, ori de câte ori loveau obuzele, tranșeele pe care le săpau se prăbușeau.
Neavând unde să se adăpostească și nici mijloace de a contracara barajele rusești, s-au retras doi kilometri. Peste 100 de soldați ucraineni au fost uciși sau au fost dați dispăruți, a spus el.
„Am pierdut comandanți de departament, comandanți de pluton, comandanți de companie și sergenți. Adică, întregul schelet al brigăzii”, a spus el.
Retragerea unității la începutul lunii aprilie a dus la desființarea acesteia de către Statul Major al Ucrainei. În timp ce brigada a fost învinuită pentru această pierdere, comandanții spun că, de fapt, nu au avut niciodată resursele necesare pentru a reuși.
Presiuni
Pentru a grăbi construcția celei de-a treia linii defensive, companiile de construcții au primit contracte sărind procesul obișnuit de licitație.
„Nu a fost timp”, a declarat guvernatorul Harkovului, Oleh Siniehubov.
Decizia a accelerat lucrurile, dar în schimb a stârnit îngrijorări legate de o posibilă corupție - o îngrijorare despre care Siniehubov a afirmat că este una exagerată. „Credeți-mă, avem atât de multe controale și agenții guvernamentale care supraveghează construcția, încât este imposibil să se fure ceva”, a spus el.
Găsirea unor companii dispuse să își asume riscul a fost o altă provocare. Acestea s-au confruntat cu straturi de birocrație pentru a fi plătiți, fiind în același timp supuși unei presiuni enorme pentru a lucra rapid.
Un antreprenor din regiunea Sumî a declarat că a trebuit să țină legătura cu o jumătate de duzină de oficiali guvernamentali pentru a obține finanțare.
„Nu mulți oameni sunt dispuși să facă acest lucru”, a declarat directorul unei companii de construcții din zona Marinka din regiunea Donețk. Toate fortificațiile pe care este contractat să le construiască ar fi trebuit să fie ridicate în 2014, când Rusia a invadat prima dată Ucraina, a spus el.
„Aceasta este o mare întrebare pentru conducerea noastră: De ce nu au achiziționat echipamentul de care inginerii militari aveau nevoie pentru a-și face treaba? De ce au așteptat până când să ni-l dea", a declarat directorul, care, la fel ca alți oficiali ai companiei, a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre contracte militare sensibile.
Proprietarul unei alte companii care furnizează beton pentru fortificațiile din prima linie a frontului a declarat că unii oficiali regionali, presați să le construiască rapid, umflă progresele. „Am văzut cifrele și, știind ceea ce știu despre livrări, știu că nu pot fi adevărate”, a spus el.
Și apoi, sunt și atacurile rusești. Dronele monitorizează construcțiile până la linia a treia și atacă în mod regulat muncitorii.
În Harkov, cel puțin patru muncitori au fost uciși în ultima lună, potrivit guvernatorului. În plus, 10 echipamente au fost distruse.
„Inamicul vede totul”, a spus el.
Se încarcă comentariile...
