Mărturii ale doctorilor belaruși care au îngrijit soldați ruși în primele luni ale războiului din Ucraina

Pe baza interviurilor cu medici belaruși, activiști în materie de drepturi ale omului, analiști militari și surse din domeniul securității, CNN a obținut o perspectivă asupra rolului jucat de Belarus în război, în timp ce a ajutat Moscova să ascundă numărul real de soldați ruși morți sau răniți pe frontul din Ucraina.

Ucraina estimează numărul pierderilor ruse la zeci de mii de soldați FOTO ARHIVĂ

Mărturiile lor, însoțite de documente medicale, oferă un tablou al complicității cu Rusia la care a fost dispus Belarusul, pe fondul îngrijorării că aliatul Moscovei ar putea fi atras mai profund în război după ce țările au înființat trupe regionale comune.

Belarus, o țară ce împarte cu Ucraina o graniță de peste 1.000 km, a permis Moscovei să își lanseze invazia asupra Ucrainei de pe teritoriul său. 30.000 de soldați au sosit în Belarus la mijlocul lunii februarie pentru pretinse exerciții militare: Rusia a transferat echipament greu, artilerie, a adus la graniță elicoptere și avioane și a ridicat tabere și spitale temporare.

Anunțând startul „operațiunii militare speciale”, Vladimir Putin a revărsat dinspre Belarus rachete, parașutiști și o coloană uriașă de blindate ca parte a unei ofensive fulger menită să decapiteze guvernul de la Kiev. Armata rusă nu a putut susține însă ritmul pe care și-l impusese și planurile Moscovei au început să se destrame, odată ce eșecurile militare s-au înmulțit.

Regimul lui Lukașenko, complice la război

În cadrul unui reportaj, jurnaliștii CNN au stat de vorbă cu un doctor de la un spital din Belarus unde au fost aduși primii soldați ruși răniți în luptele din regiunea Kiev. Dezvăluirile acestuia arată amploarea participării regimului lui Alexandr Lukașenko la războiul din Ucraina, înainte de invazie, dar și ulterior.

Un chirurg belarus, care s-a prezentat ca „Andrei” și care între timp a fost ajutat să se refugieze în Lituania vecină, a vorbit despre numărul mare de soldați ruși aduși la spitalele civile din Belarus: în majoritatea lor, tineri în jur de 20 de ani care au făcut o tranziție traumatizantă de la exerciții militare la război.

Deși Lukașenko a admis că țara sa a oferit asistență medicală personalului militar rus, autoritățile s-au străduit să ascundă situația de populație.

Doar o mână de oameni de la Kremlin au cunoștință de numărul real al soldaților răniți sau uciși de când Rusia a declanșat războiul. Primele cifre oficiale de la Kremlin au venit devreme, pe 2 martie: 498 de morți și aproape 1.600 de răniți. Estimările SUA și NATO pentru aceeași perioadă a ostilităților erau de câteva ori mai mari: între 3.000 și 10.000. Kremlinul a actualizat bilanțul oficial al morților la șapte luni de război: aproape 6.000. Potrivit unei estimări din august a Pentagonului, Moscova ar fi pierdut, răniți sau morți, nu mai puțin de 80.000 de soldați.

Pe parcursul războiului, regimul lui Lukașenko a întețit reprimarea presei independente și a înăsprit pedepsele pentru „tentative de a comite acte de terorism”: între timp, cetățeni belaruși au fost arestați pentru că au filmat camioane militare rusești, potrivit Viasna, o organizație pentru drepturile omului al cărui fondator încarcerat a fost premiat recent cu Nobel.

Dovezile

Încă de la începutul războiului, Proiectul Hajun, un grup activist de monitorizare a activității militare din Belarus, a distribuit pe Telegram imagini cu vehicule medicale ruse, autobuze PAZ sovietice vopsite în verde și marcate cu o cruce roșie și litera albă „V” – probabil de la Vostok sau est – dar și ambulanțe blindate. Imagini de la sateliții Maxar Technologies arată zeci de vehicule militare, corturi și un spital de campanie pe un aerodrom de lângă Mazir. Un alt spital de campanie a fost captat de sateliți în orașul Naroulia, aproape de granița cu Ucraina. Vehicule medicale ruse au fost fotografiate în apropiere de spitale civile din orașele belaruse Gomel și Mazir.

Într-o înregistrare video din 28 februarie, la gara din Mazir, se poate observa cum bărbați în uniformă urcă soldați răniți în vagoane de tren purtând logoul RDZ al căilor ferate ruse.

Anton Motolko, blogger belarus, fondatorul Proiectului Hajun, a declarat pentru CNN că organizația sa poate confirma cu dovezi fotografice faptul că armata rusă a folosit infrastructură din Belarus – unități medicale, spitale de campanie, gări, baze aeriene – pentru a evacua și transporta soldați ruși. Totodată, a susținut că sursele sale i-au dezvăluit că morgile din regiunile de graniță erau pline și armata rusă a transportat că un număr mare de soldați răniți la spitalul din Mazir.

Dezvăluirile unui medic ce a îngrijit soldați ruși

Potrivit mărturiei lui „Andrei”, chirurg la spital, la mijlocul lunii februarie orașul a început să se umple de militari ruși și de tancuri. Soldații erau peste tot, în magazine și în barurile din centru. Andrei a început să bănuiască că Rusia face pregătiri pentru război după ce administrația spitalului unde lucra a prelungit o dispoziție ca soldații ruși să fie tratați fără plată până pe 10 martie. La scurt timp, ofițerii ruși au început să golească stocurile băncilor de sânge.

Ca pe 24 februarie un manager al spitalului să-i anunțe că trebuie să rezerve un număr de 250 de paturi pentru soldații ruși, să amâne operațiile programate și să externeze pacienți belaruși care nu sunt urgențe.

„Apoi ne-au avertizat că nu avem permisiunea să partajăm informații despre soldații ruși. Am fost constrânși să semnăm un formular de păstrare a confidențialității, care ne interzicea să distribuim fotografii, documente. Ne-au spus că suntem supravegheați de Serviciile Federale de Securitate din Rusia (FSB), că dispun de mijloace de a ne monitoriza telefoanele", a declarat Andrei. Medicul belarus precizează că a observat agenți ai securității belaruse (KGB) pe holurile spitalului.

Aliaksandr Azarau, șeful ByPol, o organizație înființată de foști polițiști și membri ai serviciilor de securitate din Belarus, a declarat pentru CNN că autoritățile din Mazir au luat măsuri extreme pentru nu lăsa să se scurgă informații despre ce se petrecea în spitalele de la graniță: agenți din cadrul KGB și polițiști belaruși supravegheau spitalele non-stop.

Andrei a reuși să scoată din țară copii ale radiografiilor soldaților ruși aduși la spitalul din Mazir, ascunzând un stick într-o jucărie a fetiței sale.

În noaptea de 28 februarie, medicii de la spitalul din Mazir au fost anunțați în prealabil să se pregătească pentru preluarea unui număr mare de răniți. În acea noapte au fost aduse autobuze pline: militarii își ducea camarazii pe tărgi pe care le lăsau la intrarea în camera de gardă pentru triaj. Medicii au numărat peste 100 de pacienți. Unii nu mai aveau ochi, alții aveau nevoie de amputații după ce au făcut cangrenă. Câțiva erau paralizați, unul își pierduse o parte din creier, altul avea spulberat maxilarul inferior. O parte dintre ei au purtat garouri zile întregi pentru a le opri hemoragia, după ce trupurile le-au fost ciuruite de gloanțe și schije.

Erau mai mulți răniți ce necesitau operație iar spitalul nu avea capacitate pentru toți, a spus Andrei. „Rușii ne lăsau răniții lor [soldații] și apoi nu le mai păsa de ei."

Răniții 

„Erau ucigași profesioniști. Trebuia să îi tratăm, asta era treaba noastră. Situația m-a scârbit. Dar, ca medic, nu-mi permiteam să fiu dezgustat", a spus el. Printre radiografiile cu care a plecat Andrei din Belarus era și una ce a captat rana abdominabilă adâncă a generalului-maior rus Serghei Nirkov, rănit la Cernobîl.

Totuși majoritatea răniților erau soldați tineri, neexperimentați, sau recruți din regiuni îndepărtate ale Rusiei, a dezvăluit Andrei. Armata îi aducea de pe frontul din regiunea Kiev (Hostomel, Bucea, Borodianka, Cernobîl).

„Îi tratăm și vom continua să îi tratăm pe acești băieți - în Gomel, Mazir și cred că și în alte capitale de district, dacă sunt aduși la noi. Ce este în neregulă cu asta? Persoanele rănite au primit întotdeauna îngrijiri medicale în războaie", admitea Lukașenko pe 1 martie, la o întrunire a Consiliului de Securitate din Belarus.

Spitalele civile din Belarus au primit răniți de pe frontul din Ucraina

„Opoziția noastră autoexilată și restul strigă despre mii de răniți [militari ruși] aduși la Gomel. Nimic de genul acesta. Am tratat doar circa 160-170 de răniți în toată această perioadă", a adăugat Lukașenko.

Dar Andrei și alți profesioniști din domeniul medical din regiune îl contrazic. La începutul lunii martie, norma zilnică era de între 40 și 50 de soldați ruși, astfel că spitalul orașului Mazir devenise o „bandă rulantă”, a declarat Andrei. Majoritatea ajungeau noaptea sau în zorii zilei în autobuze și ambulanțe militare rusești. „Noi, medicii de la spital, ne-am gândit că poate își făceau griji în privința securității, și de asta îi aduceau în creierii nopții. De fapt, se temeau să nu le fie văzute trecând camioanele cu cruce roșie. Oamenii și-ar fi dat seama", a spus Andrei.

Citând informații din surse deschise, Franak Viačorka, principalul consilier politic al lui Țihanouskaia, a declarat pentru CNN că rușii au folosit spitalele din regiunile Gomel și Brest între lunile februarie și aprilie, deși a aflat de „multe cazuri de medici care au refuzat să primească soldați ruși.

Mazir se numără printre cel puțin trei spitale din regiunea Gomel care au tratat răniți ruși, potrivit unor surse medicale și de securitate, care au estimat că unitățile au îngrijit colectiv sute de soldați. „Mikalai”, un medic belarus care a părăsit regiunea, a declarat că soldați, probabil expuși radiațiilor, au fost transportați și la Spitalul Clinic Regional și Centrul de Cercetare pentru Medicină Radiologică și Ecologie Umană doar că acesta din urmă funcționa în mare parte cu personal medical rusesc.

„Un număr mare de tineri soldați răniți sunt o pată murdară, foarte murdară, care nu se corelează cu ideea acestei mari invazii rusești", a spus el, adăugând că autoritățile au vrut să dea impresia că situația este sub control și că relatările din presă despre un număr mare de victime sunt false. „Dar acesta este adevărul urât...ei au încercat să îl ascundă".

„Adevărul este că Belarus a cedat de mult timp o parte semnificativă din suveranitatea sa Rusiei", observa purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în cadrul unui buletin informativ din 12 octombrie. „Faptul că președintele Putin a putut să folosească ceea ce ar trebui să fie un teritoriu suveran al Belarusului ca teren de lansare, faptul că atacurile brutale împotriva poporului ucrainean au provenit dintr-o țară terță suverană, Belarus în acest caz, este o altă dovadă a faptului că regimul Lukașenko nu se gândește la cele mai bune interese ale poporului său."

„În ceea ce privește participarea noastră la operațiunea militară specială din Ucraina, participăm la ea. Nu ascundem acest fapt. Dar nu ucidem pe nimeni", a declarat Lukașenko la începutul lunii octombrie.

La sfârșitul lunii martie, Andrei a fost arestat alături de zeci de alți medici belaruși, mulți dintre ei specializați în chirurgie, sub acuzația de corupție și de luare de mită. După o lună și jumătate de detenție, Andrei spune că a fost contactat de filiala militară locală, care i-a cerut să se prezinte la un centru de înrolare. Între timp a reușit să fugă în Lituania.

La începutul acestei luni, agenția Tass a relatat că medicii din Sankt Petersburg au primit scrisori din partea autorităților prin care li se pune în vedere să nu părăsească țara din „motive de securitate". La rândul său, parlamentul rus a declarat că aproximativ 3.000 de medici ar putea fi chemați în cadrul mobilizării parțiale decretate de Putin.