Mari publicații europene nu vor mai publica conţinut pe X. „A devenit o reţea de dezinformare”
0„X, fostul Twitter face virale mesaje care încalcă drepturile omului", acuză ziarul La Vanguardia într-un editorial, în care subliniază că va continua totuşi să urmărească conturile unor personalităţi, companii sau persoane publice de pe reţeaua de socializare pentru „a-şi putea informa din când în când cititorii cu privire la mesajele sau dezbaterile care pot fi schimbate sau au loc acolo".
Decizia coincide cu anunţul lui Donald Trump de a-l numi pe Elon Musk şi pe un fost candidat republican, Vivek Ramaswamy, la conducerea unui nou Departament al Eficienţei Guvernamentale (DOGE), cu scopul de a face reduceri în administraţia americană.
Achiziţia X în octombrie 2022 a presupus o concediere masivă a lucrătorilor, inclusiv eliminarea departamentului care modera conţinutul. Agenţii de publicitate importanţi ai platformei au plecat cu mult timp în urmă. În mai 2023, X a renunţat la un program cu UE pentru combaterea dezinformării.
Prezenţa din ce în ce mai mare a roboţilor pe X se multiplică până la ridicol în probleme grave, cum ar fi tragedia de la Valencia, în care nenumăraţi roboţi de origine indiană au participat la conversaţii publice pentru a câştiga circulaţie pe această reţea socială.
Istoricul şi filosoful Yuval Noah Harari a explicat recent, într-un interviu acordat publicaţiei La Vanguardia, că mai mult de 20% din conţinutul de pe X este determinat de roboţi, algoritmi care „decid ce voci să reducă la tăcere şi să amplifice”. „Începem să vedem, şi va deveni din ce în ce mai amplu, cum deciziile algoritmilor modelează politica, cultura şi societatea”, a adăugat intelectualul.
De la preluarea de către Elon Musk, X a devenit din ce în ce mai supraîncărcată cu conţinut toxic şi înşelător. În iunie, reţeaua şi-a actualizat condiţiile de utilizare astfel încât pornografia să poată fi postată atât timp cât este vorba de un comportament consensual între adulţi.
Cotidianul britanic The Guardian a anunțat, miercuri, că părăsește rețeaua de socializare X (fostă Twitter) din cauza influenței proprietarului acesteia, miliardarul american Elon Musk, asupra procesului electoral din SUA. În declarația lor, jurnaliștii au afirmat că aspectele negative ale prezenței pe platformă depășesc acum beneficiile.
"Ţinem să-i informăm pe cititorii noştri că nu vom mai posta mesaje pe conturile oficiale ale redacţiei The Guardian" pe X, a transmis publicația.
"Credem că avantajele prezenţei noastre pe X sunt în prezent depăşite de inconveniente şi că resursele ar putea fi mai bine utilizate pentru a promova jurnalismul nostru în altă parte", continuă The Guardian.
Conducerea The Guardian explică faptul că s-a gândit să părăsească X "la un moment dat", din cauza "conţinutului adesea deranjant promovat sau găsit pe platformă, inclusiv teorii de complot ale extremei drepte şi rasism".
Conturile sale de pe reţeaua socială sunt de acum prezentate drept "arhive". Cititorii sunt invitaţi să se reorienteze spre site-ul de pe internet al publicaţiei sau să descarce aplicaţia sa.
Ultima postare pe reţeaua socială X datează de miercuri dimineaţa.
În același timp, utilizatorii platformei vor putea în continuare să partajeze materialele ziarului și jurnaliștii înșiși vor introduce „din când în când” conținut din X în articolele lor”. De asemenea, reporterii The Guardian vor putea folosi platforma pentru a aduna știri în același mod ca și alte rețele sociale.
The Guardian subliniază că modelul său economic "nu se bazează pe conţinut viral creat pentru (...) algoritmi ai giganţilor reţelelor sociale", explicând că este finanţat de cititorii săi.
Omul cel mai bogat din Europa dă în judecată X, rețeaua socială a lui Elon Musk
Ziarele franceze ale lui Bernard Arnault susțin că li se datorează plata pentru conținutul distribuit pe platforma de socializare
Omul cel mai bogat din Europa dă în judecată rețeaua socială X a lui Elon Musk, afirmând că platforma utilizează conținutul ziarelor sale fără a plăti pentru acesta, scrie The Telegraph.
Bernard Arnault dă în judecată rețeaua de socializare ca parte a unui proces legal inițiat împreună cu Le Parisien și Les Echos, două cotidiane franceze , care sunt deținute de imperiul său de lux LVMH.
Acțiunea în instanță, susținută și de Le Figaro și Le Monde, susține că ziarele sunt îndreptățite să primească plata în temeiul unor reglementări care permit agențiilor de știri să primească remunerație din partea platformelor digitale pentru distribuirea conținutului lor.
Publicațiile au declarat că X, cunoscută anterior sub numele de Twitter, nu a fost niciodată de acord să deschidă negocieri cu editorii de știri francezi, spre deosebire de Google și de Meta, proprietarul Facebook.
Procesul, care va fi judecat la Paris în luna mai a anului viitor, pregătește o confruntare în instanță între cei mai bogați oameni din lume.
Arnault, care conduce branduri precum Louis Vuitton, Christian Dior și Givenchy, a schimbat locul cu Musk în clasamentul celor mai bogați oameni din lume de mai multe ori în ultimii ani, deși șeful Tesla și SpaceX deține în prezent acest titlu.
Averea magnatului francez a scăzut cu 36 de miliarde de dolari (28 de miliarde de lire sterline) până acum în acest an, ajungând la 171,5 miliarde de dolari, din cauza scăderii cererii din China pentru produsele de lux.
În schimb, averea lui Musk a crescut semnificativ, în special după alegerea lui Donald Trump ca al 47-lea președinte al Statelor Unite. Milionarul a fost un susținător de seamă al candidatului republican și se speculează că va ocupa un rol important în echipa sa. Averea lui Musk a crescut cu 105,5 miliarde de dolari în acest an, ajungând la 334,5 miliarde de dolari.
Acțiunea în justiție a publicațiilor lui Arnault urmează unei hotărâri favorabile pronunțate de un judecător din Paris în luna mai.
Instanța judiciară din Paris a decis că X avea la dispoziție două luni pentru a furniza date comerciale grupului de editori francezi, care mai include Télérama, Courrier International, Le Huffington Post, Malesherbes Publications și Le Nouvel Obs.
Ziarele au declarat că X „nu s-a... conformat” acestei decizii până în prezent, „demonstrând astfel dorința sa invariabilă de a se sustrage obligațiilor sale legale”.
„Veniturile din aceste drepturi, cu investițiile pe care le-ar permite beneficiarilor săi să le facă, reprezintă un impuls pentru pluralitatea, independența și calitatea mass-media, care sunt esențiale pentru libertatea de exprimare și dreptul la informare în societatea noastră democratică”, susține Grupul.
O directivă europeană din 2019 permite ziarelor, revistelor sau agențiilor de presă să fie remunerate atunci când conținutul lor este reutilizat de giganții digitali.