Macron a acceptat demisia directoarei Muzeului Luvru

Laurence des Cars a demisionat din funcția de director al Muzeului Luvru din Paris, în timp ce instituția continuă să se confrunte cu consecințele unui jaf spectaculos comis în plină zi, în urma căruia au fost furate bijuterii ale coroanei de o valoare inestimabilă din cel mai vizitat muzeu din lume.

Imagini cu jaful în plină zi a făcut înconjurul lumii FOTO ARHIVĂ

Des Cars, aflată sub presiune din cauza criticilor privind deficiențele grave de securitate, și-a înaintat demisia președintelui francez Emmanuel Macron. Într-un comunicat publicat pe site-ul său, Palatul Élysée a confirmat că șeful statului a acceptat demisia.

Supranumit „Jaful secolului” în presă, acesta a ţinut prima pagină a ziarelor din lumea întreagă pe 19 octombrie, când patru răufăcători au fost filmaţi în timp ce fură în câteva minute bijuteriile coroanei, folosind un simplu lift de marfă.

„Şeful statului a acceptat demisia, salutând un act de responsabilitate într-un moment când cel mai mare muzeu din lume are nevoie de calm şi de un nou impuls pentru a duce la bun sfârşit mari lucrări de securizare, de modernizare, precum şi proiectul 'Louvre - Nouvelle Renaissance”', a transmiis președinția franceză într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Macron, care a numit-o pe Laurence des Cars, un reputat istoric al artei, la şefia Luvru în 2021, „i-a mulţumit pentru munca depusă şi pentru angajamentul din ultimii ani” şi a anunţat că îi va încredinţa o misiune în domeniul cooperării marilor muzee din ţările G7.

Fostă directoare a muzeului d'Orsay, des Cars, în vârstă de 59 de ani, poziția sa a fost extrem de fragilizată în urma jafului de la Luvru din 19 octombrie, când opt bijuterii ale coroanei franceze au fost furate în plină zi, aducând în prim-plan importante breşe de securitate ale celui mai vizitat muzeu din lume.

„Stat în stat”

Sub tirul criticilor, Laurence des Cars şi-a apărat iniţial demersurile în fruntea muzeului, însă activitatea ei a fost destabilizată de audituri alarmante privind securitatea Luvrului, despre care ea a aflat abia după producerea jafului.

„Privind în urmă, ne dăm seama că existau în continuare fragilităţi structurale. Înţeleg că acest lucru ridică semne de întrebare”, a spus ea pe 1 decembrie într-un interviu pentru Le Parisien.

Totodată, poziţia ei a fost fragilizată de alte probleme care au lovit Luvrul după jaf, muzeul fiind constrâns să închidă o galerie din cauza clădirii degradate şi ajungând victima unei fraude cu bilete.

Acţiunile ei au fost de asemenea contestate de angajaţii care au declanşat grevă la mijlocul lunii decembrie prin care au denunţat condiţiile de muncă., cel mai important conflict social din istoria muzeului.

Pe 19 februarie, preşedintele unei comisii de anchetă parlamentară pe tema securităţii muzeelor a lansat un apel către guvernul francez să „preia controlul” asupra Muzeului Luvru, devenit „stat în stat” şi să remedieze „disfuncţionalităţile”.

„Este frapant este să constaţi că Luvrul a devenit un stat în stat. Conducerea Luvrului este azi defectuoasă”, a declarat deputatul Alexandre Portier.

Experții estimează că prejudiciul economic se ridică la aproximativ 88 de milioane de euro, însă valoarea istorică și patrimonială a pieselor furate este considerată inestimabilă.

În săptămâna jafului, des Cars a fost audiată de Comisia pentru Cultură a Senatului francez, care a întrebat-o cum a fost posibilă o asemenea breșă de securitate într-o instituție culturală de talie mondială.

În timpul audierii, ea a descris deficiențe structurale și de securitate vechi de ani de zile. De la preluarea mandatului în 2021, a spus ea, a avertizat în mod repetat oficialii guvernamentali cu privire la „starea de degradare! extremă a instituției. De asemenea, a recunoscut că personalul nu era înarmat și că sistemul extern de supraveghere video era „foarte inadecvat”, menționând în acest sens existența unor puncte oarbe pe fațadele muzeului, care ar fi putut facilita alegerea țintei de către hoți.

Probleme structurale

Pe lângă problemele de securitate, Luvrul se confruntă și cu dificultăți legate de supraaglomerare, pe fondul infrastructurii învechite.  În 2024, muzeul a primit 8,7 milioane de vizitatori, de peste două ori mai mult decât capacitatea pentru care a fost proiectat inițial.

Un memorandum scurs în presă, trimis anul trecut de des Cars către ministra Culturii, Rachida Dati, evidenția o serie de deficiențe structurale și operaționale. Ea descria vizita la Luvru drept „o adevărată probă fizică”, invocând lipsa spațiilor de odihnă, opțiuni insuficiente pentru mâncare și toalete, precum și semnalizare neadecvată.

Totodată, des Cars a tras un semnal de alarmă privind conservarea operelor de artă, avertizând că deteriorarea anumitor spații — agravată de supraaglomerare — a creat „condiții foarte precare”. Unele zone nu mai sunt etanșe, iar altele înregistrează variații semnificative de temperatură, punând în pericol conservarea exponatelor.

Un amplu program de modernizare

Guvernul francez a anunțat un amplu program de renovare, „Luvru – Noua Renaștere”, estimat să coste între 700 și 800 de milioane de euro pe parcursul a zece ani. Oficialii susțin că doar o mică parte din finanțare va proveni din fonduri publice.

Pentru a contribui acoperirea costurilor, prețul biletelor pentru vizitatorii din afara Uniunii Europene a fost majorat la 32 de euro — o creștere de 45% — măsură care ar urma să genereze aproximativ 20 de milioane de euro anual. După finalizarea lucrărilor, autoritățile estimează că muzeul va putea primi până la 12 milioane de vizitatori pe an.