Macedonia, bomba cu ceas din Balcani. UE încearcă să dezamorseze situaţia

Zeci de mii de macedoneni protestează pentru a doua zi consecutiv faţă de vizita comisarului Uniunii Europene pentru extindere, Johannes Hahn, pe care îl acuză de imixtiune în treburile interne ale Macedoniei.

Macedonia se scufundă într-o psihodramă devastatoare. Pe de o parte, opoziţia acuză o „lovitură de stat constituţională“, iar pe de altă parte, puterea îşi trimite susţinătorii săi în stradă şi evocă un atac la adresa „suveranităţii“  ţării.

Criza datează încă de la alegerile parlamentare anticipate din 11 decembrie 2016. Organizate la presiunea Bruxelles-ului şi Washington-ului, scrutinul era destinat să pună capăt tensiunilor provocate de scandaluri de corupţie repetate şi acuzaţii de fraudă cu caracter electoral la adresa  fostului prim-ministru Nikola Gruevski. În zece ani de când se află la putere, partidul său naţionalist, VMRO-DPMNE, a pus mâna pe toate instituţiile acestui mic stat enclavă din Balcani.

Numai că alegerile din decembrie 2016 nu au dat un câştigător clar. Cu doar 51 de locuri parlamentare din 120, VMRO-DPMNE nu a reuşit să formeze un guvern de coaliţie.

Minoritari cu 49 de parlamentari, social-democraţii din SDSM, conduşi de Zoran Zaev, au reuşit să atragă 18 parlamentari din partide ale minorităţii albaneze (25% din populaţie). Pe 27 ianuarie  Zaev s-a prezentat cu această coaliţie la preşedintele Gjorge Ivanov şi crederea că desemnarea sa pentru a forma un guvern ar trebui să fie o formalitate.

 „Ameninţare separatistă“

Două zile mai târziu, preşedintele Ivanov a dat verdictul: „Constituţia şi conştiinţa îmi interzice să încredinţeze sarcina formării unui guvern unei persoane sau unui partid al cărui program promovează încălcarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Macedoniei“. 

În spatele acestui refuz se află o problemă sensibilă: acordul de coaliţie dintre Zoran Zaev şi partidele albaneze care intenţionează să facă din albaneză a doua limbă oficială, o concesie delicată într-o ţară încă marcată de ciocnirile etnice din 2001. După acordurile de pace semnate la Ohrid, în acelaşi an 2001, limba albaneză are statut de limbă oficială doar în zonele în care minoritatea albaneză reprezintă mai mult de 20% din populaţie.

„Lovitură de stat constituţională“

Pentru social-democraţi, decizia este, prin urmare, asemănătore unei „lovituri de stat constituţională“, iar preşedintele este acuzat că a căutat mai presus de toate să-şi protejeze mentorul , pe Nikola Gruevski. În luna aprilie 2016, Gjorge Ivanov a fost acuzat că a încercat de  o amnistie preventivă pentru politicienii care sunt ameninţaţi cu acţiuni în justiţie şi care sunt într-o majoritate covârşitoare din formaţiunea VMRO-DPMNE.

UE încearcă detensionarea situaţiei

Johannes Hahn a încercat să ajungă la un acord cu privire la soluţionarea blocajului politic generat după alegerile din decembrie 2016. Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, încearcă să blocheze formarea unei coaliţii de guvernare conduse de opoziţie, informează BBC.

Zeci de mii de simpatizanţi de dreapta au manifestat marţi la Skopje pentru a-şi exprima opoziţia faţă de un guvern de coaliţie între social-democraţi şi minoritatea albaneză care, în opinia lor, ar aduce atingere unităţii naţionale a Macedoniei.

Uniunea Europeană l-a îndemnat pe preşedintele de dreapta, Gjorge Ivanov, să revină asupra refuzului său de a-l lăsa pe liderul social-democraţilor (SDSM), Zoran Zaev, să formeze împreună cu partidele minorităţii albaneze un guvern de coaliţie ce ar dispune de majoritate în parlament (67 de mandate din totalul de 120). 

„Avem de urgenţă nevoie de un nou guvern care să se ocupe de reforme, nu avem timp de pierdut“, a scris Johannes Hahn pe Twitter.

Macedonia ar putea fi o adevărată bombă cu ceas pentru Balcani.  La trei luni de la  alegeri, singura ţară care s-a desprins din fosta Iugoslavie fără război este încă fără guvern şi în pericol de dezintegrare. Şi aceasta, pe fondul problemei spinoase a minorităţii albaneze, care reprezintă aproximativ 25% din populaţie.

Preşedintele Gjorge Ivanov, apropiat de VMRO-DPMNE la putere din 2006, susţine că guvernul de coaliţie dintre social-democraţi şi albanezi ar pune în pericol unitatea naţională a Macedoniei. 

Aflat în vizită în Ungaria, el a făcut cunoscut prin intermediul cabinetului său că nu se va putea întâlni cu Johannes Hahn. 

El a repetat refuzul său de a-i încredinţa gestionarea ţării lui Zoran Zaev "fără o condamnare publică prealabilă şi o respingere" a revendicărilor partidelor albaneze, în special acordarea statului de limbă oficială limbii albaneze pe întreg teritoriul ţării, potrivit unui comunicat al cabinetului său. 

Simpatizanţi ai dreptei naţionaliste ies de trei săptămâni în fiecare seară pe străzile oraşelor din Macedonia, în special la Skopje, fluturând drapelul naţional. 

Albanezii reprezintă între 20% şi 25% din populaţia acestei ţări cu 2,1 milioane de locuitori. „Comisarul Hahn a refuzat să ne primească marţi. Oamenii resping pretinsa lui îngrijorare dacă nu poate pronunţa numele acestei ţări“, a declarat unul dintre organizatori, Bogdan Ilievski. 

El s-a referit la faptul că procesul de aderare a Macedoniei, candidată la UE din 2005, este blocat de Grecia din cauza unui diferend între Atena şi Skopje privind numele fostei republici iugoslave. 

Impasul din Macedonia nu reprezintă o situaţie nouă. Cu toate acestea, „după o serie de manevre, zvonuri şi proteste de stradă, atmosfera de frică şi de tensiune a devenit palpabilă“, scrie portalul regional Bilten.org, citat de „Courrier International“. 

„Partidele politice s-au folosit de toate mijloacele pentru a  manipula şi a transforma în conflict etnic această criză profundă, care rezultă, de fapt, din corupţia şi caracterul represiv al serviciilor statului“, scrie Bilten.org care pune în discuţie Platforma Albaneză  - programul comun al  partidelor albaneze, care cer printre altele, bilingvismul pe întreg teritoriul naţional – un program semnat la Tirana, în ianuarie, sub auspiciile primului ministru al Albaniei, Edi Rama.

Şi, mai scrie publicaţia macedoneană, Platforma a fost lansată „atunci când o parte dintre albanezii macedoneni au început să renunţe la votul etnic în favoarea opoziţiei social-democrate din Macedonia. Aceasta a fost un fel de pedeapsă pentru partidul lor cel mai mare, DUI,  timp de un deceniu partener al coaliţiei de guvernământ, condusă de naţionalist-conservatori“.

Macedonia se află de doi ani într-un impas politic, instalat după publicarea unor interceptări ilegale dezvăluind fapte de corupţie ce implică sferele cele mai înalte ale puterii. 

Social-democraţii îl acuză pe liderul dreptei, Nikola Gruevski, la acea dată prim-ministru, că a ordonat interceptarea ilegală a mii de opozanţi, personalităţi religioase, din media sau din rândul societăţii civile.