Lista criteriilor pe care Ucraina trebuie să la îndeplinească pentru a adera la UE, chiar și în scenariul cu intrare rapidă
0Kievul nu mai are spațiu de manevră – la Bruxelles au fost puse pe hârtie, punctual, toate condițiile pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene. Iar chiar și în scenariul unei aderări accelerate, criteriile nu vor dispărea.

În 2026, Ucraina a primit de la Comisia Europeană și Consiliul UE un set de documente cu lista detaliată a reformelor necesare pentru aderare. Nu este vorba despre recomandări generale, ci despre criterii numerotate, clar definite, pe baza cărora Bruxelles-ul va face evaluarea oficială – mai întâi internă, apoi publică. Iar calificativul pozitiv trebuie obținut la fiecare punct, fără excepții.
Numerotarea fiecărui criteriu poate părea un detaliu birocratic, însă în realitate marchează un moment esențial: procesul de monitorizare a progresului Ucrainei a devenit unul tehnic, sistematic și imposibil de ocolit.
Negocierile propriu-zise au fost lansate în decembrie 2025 și vizează, pentru moment, trei dintre cele șase clustere: „Fundamentele”, „Piața internă” și „Relațiile externe”. Pentru celelalte trei domenii, criteriile sunt încă în curs de definitivare, în colaborare cu statele membre.
Cel mai sensibil rămâne însă primul cluster – „Fundamentele” (Fundamentals). O parte dintre cerințele din acest capitol trebuie îndeplinite înainte de aderare, chiar și în cel mai rapid scenariu posibil.
Lista este amplă și vizează reforme structurale: consolidarea independenței și integrității sistemului judiciar, creșterea calității actului de justiție, reforma profesiei de avocat, întărirea responsabilității instituțiilor de aplicare a legii.
Ucraina trebuie să extindă competențele NABU asupra tuturor funcțiilor publice cu risc ridicat de corupție, să ofere Procuraturii Anticorupție dreptul de a deschide dosare împotriva deputaților fără aprobarea prealabilă a procurorului general, să clarifice atribuțiile instituțiilor de forță, să reformeze Serviciul de Securitate și Biroul pentru Securitate Economică. Un capitol distinct privește garantarea drepturilor omului și restabilirea funcționării depline a instituțiilor democratice după încheierea stării de război.
Odată ce Uniunea Europeană a stabilit un set clar de criterii și a început monitorizarea lor, nu mai există loc pentru ambiguități. Toate instituțiile știu ce au de făcut. Iar, potrivit analiștilor, Parlamentul riscă să devină veriga slabă în procesul de reformă, dacă ritmul legislativ nu va ține pasul cu angajamentele asumate.
Zelenski cere o dată de aderare
În paralel, președintele Volodimir Zelenski a cerut public stabilirea unei date concrete pentru aderarea Ucrainei la UE – anul 2027. Într-un interviu acordat publicației The Financial Times, liderul de la Kiev a declarat direct: „Vreau o dată. Cer acest lucru.” El a avertizat că nu trebuie permis ca generațiile viitoare să se confrunte, timp de decenii, cu blocaje politice impuse de Rusia în calea integrării europene a Ucrainei.
„Vreau o dată. O cer. Să nu permitem următorilor lideri sau următoarei generații să se confrunte cu o situație în care Rusia blochează aderarea Ucrainei la UE timp de 50 de ani.”
Declarațiile vin într-un context complicat, marcat de negocieri privind încetarea războiului și de divergențe legate de garanțiile de securitate și controlul teritorial. Potrivit presei internaționale, partenerii occidentali analizează mecanisme de accelerare a procesului de aderare, însă evită deocamdată să avanseze un termen final.
Între timp, Comisia Europeană constată că progresul în domeniul reformelor anticorupție rămâne „limitat”. Iar acesta ar putea deveni principalul obstacol. Pentru că, dincolo de voința politică exprimată la nivel declarativ, drumul spre Uniunea Europeană trece inevitabil prin reforme reale, aplicate și demonstrate.























































