La 16 ani de la războiul de cinci zile, Rusia amenință că se întoarce să facă ordine în Georgia

Andrei Klimov, vicepreședinte al Consiliului Federației din Rusia (camera superioară a parlamentului rus), a declarat că Moscova este pregătită să ajute partidul de guvernământ din Georgia, „Visul georgian”, să păstreze puterea, dacă i se va solicita acest lucru, informează Kyiv Independent.

Trupele ruse au invadat Georgia în august 2008/ FOTOEPA/EFE

Klimov a făcut aceste comentarii în cadrul unei reuniuni a Clubului Prietenilor Rusiei la Moscova, potrivit canalului de televiziune georgian TV Pirveli.

El a comparat situația cu Siria, folosindu-l pe președintele sirian Bashar al-Assad drept exemplu pentru a ilustra faptul că cei care cer ajutorul Rusiei primesc asistență militară. Rusia a intervenit în Siria în septembrie 2015 pentru a sprijini guvernul lui Bashar al-Assad împotriva a numeroase grupuri interne de opoziție.

Forțele ruse care operează în Siria au fost acuzate de ONU și de alte organizații de comiterea de crime de război în țară, inclusiv de bombardarea spitalelor și de folosirea atacurilor de tip „double-tap”, o tactică pe care Rusia a repetat-o în Ucraina.

Din punct de vedere istoric, Rusia a utilizat inițiativele sale de „asistență” și „protecție” pentru a-și extinde influența geopolitică și eforturile coloniale în diferite regiuni.

Comentariile lui Klimov vin pe fondul unui sondaj recent care arată că majoritatea georgienilor consideră Rusia drept principalul lor inamic, acest sentiment crescând pe măsură ce partidul Visul Georgian pare să se alinieze tot mai strâns cu Moscova, inclusiv prin planuri de restabilire a relațiilor diplomatice.

Sondajul a fost realizat în momentul în care partidul de guvernământ Visul Georgian a adoptat legea privind agenții străini, care prevede ca organizațiile care primesc finanțare străină să fie etichetate drept „agenți străini” și care reflectă legislația represivă rusă utilizată pentru a reprima criticii regimului de la Kremlin.

Legislația controversată a declanșat proteste de amploare în țară, care au degenerat în incidente violente, polițiștii încercând să înăbușe demonstrațiile cu tunuri de apă și gloanțe de cauciuc.

Pro-rușii din Georgia aștepată victoria lui Trump

Visul georgian, partidul de guvernământ din Georgia, a declarat că victoria candidatului republican Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie va aduce mai aproape sfârşitul războiului din Ucraina şi, odată cu aceasta, sfârşitul dezacordurilor cu UE şi SUA, informează EFE.

"Războiul din Ucraina se va încheia în cel mult un an, iar dacă republicanii vor câştiga alegerile prezidenţiale din SUA, războiul se va termina încă din ianuarie", a spus fondatorul partidului, Bidzina Ivanişvili, dând startul campaniei electorale a partidului în vederea alegerilor legislative din Georgia din 26 octombrie.

Potrivit politicianului georgian, după încheierea războiului din Ucraina "interesele globale şi politice se vor schimba radical, inclusiv interesele specifice referitoare la Georgia".

"De îndată ce acest război se încheie, dezacordurile noastre cu SUA şi Europa vor fi imediat uitate, iar Georgia va trezi un interes total diferit pentru forţele politice globale", a adăugat el.

Din acest motiv, Ivanişvili a apreciat că alegerile legislative vor deveni "ultima bătălie a opoziţiei colective georgiene conduse de partidul Mişcarea Naţională Unită a fostului preşedinte Mihail Saakaşvili şi sponsorii săi pentru a destabiliza Georgia şi a deschide un al doilea front" împotriva Rusiei.

"Visul Georgian intră într-o etapă de luptă decisivă pentru a-şi păstra perspectiva europeană, pentru a consolida pacea, stabilitatea şi creşterea economică, pentru a întări valorile naţionale", a declarat el.

Ivanişvili a atras atenţia că există anumite forţe externe care "impun în mod artificial radicalismul în Georgia" şi ele nu sunt altceva decât "partidul global al războiului", cu mare pondere în actuala birocraţie care controlează SUA şi Europa şi creează impresia că există un conflict între Tbilisi, Bruxelles şi Washington.

"Această impresie va dispărea imediat ce războiul din Ucraina se va încheia", a dat el asigurări.

Visul Georgian, care s-a abţinut să susţină sancţiunile occidentale împotriva Rusiei ca urmare a invaziei din Ucraina şi acuză opoziţia că promovează un conflict militar cu vecinul său din nord pentru a deschide un al doilea front, are sprijinul a aproximativ 60% dintre georgieni, a estimat Ivanişvili.

Politicianul georgian a promis că, dacă partidul său va câştiga alegerile, "va pune capăt definitiv în Georgia partidului războiului, radicalismului, polarizării, agenţilor fascismului liberal, astfel încât dezvoltarea paşnică şi creşterea economică să fie ireversibile".

Datorită acestui fapt, a adăugat el, Georgia se va apropia de "standardele europene de bunăstare, care sunt necesare pentru intrarea ţării în UE".

"Numai cu pace, demnitate şi bunăstare vom avansa către Europa. Aceasta este singura alegere, fără alternativă", a concluzionat el.

Relaţiile dintre Georgia, UE şi SUA s-au deteriorat în urma aprobării de către parlament a controversatei legi "Cu privire la transparenţa influenţei străine", care impune ONG-urilor care primesc o anumită cotă de finanţare externă să declare aceste fonduri.

În timp ce opoziţia şi Occidentul acuză Tbilisi că a aprobat o lege similară cu "legea agenţilor străinătăţii" din Rusia, Georgia afirmă că această normă este similară cu legile aprobate în SUA şi în unele ţări europene şi urmăreşte doar să garanteze suveranitatea ţării.

16 ani de la invazie Rusiei

În urmă cu 16 ani, în noaptea de 7 spre 8 august 2008, Georgia a lansat o ofensivă militară pe scară largă contra regimului din Osetia de Sud, regiune separatistă prorusă.

Pe atunci, Osetia de Sud și Abhazia erau republici separatiste georgiene. Trupele locale, sprijine de trupele rusești de menținere a păcii, au opus rezistență, însă fără mare succes, iar în acea noapte georgienii au intrat în capitala Țhinvali.

Rusia a răspuns cu o contraofensivă, declanșând un război scurt, dar sângeros, cu Georgia. Conflictul a fost considerat primul război desfășurat în Europa în secolul 21. La acea data, Mihail Saakașvili ocupa fotoliul de președinte al Georgiei. Vladimir Putin era premier al Rusiei, iar Dmitri Medvedev era președinte. Luptele din Osetia de Sud au mai durat câteva zile, timp în care armata rusă a reuşit să împingă trupele georgiene afară din republica separatistă şi să ocupe câteva oraşe de lângă graniţă. Aviaţia rusă a atacat mai multe ţinte strategice de pe teritoriul Georgiei, înclusiv capitala Tbilisi.

Prin medierea Franţei, care deţinea atunci preşedinţia Uniunii Europene, acordul de pace între Rusia şi Georgia s-a semnat la 16 august 2008, la Moscova. În timpul conflictului, armata georgiană a pierdut 171 de soldaţi, iar cea rusă, 64, cu sute de răniţi de ambele părţi. Situaţia dintre cele două ţări este în continuare tensionată, iar sentimentele anti-ruseşti sunt profunde în Georgia.

În urma războiului, Georgia a pierdut complet controlul asupra Osetiei de Sud şi Abhaziei, republici separatiste georgiene a căror independenţă a fost recunoscută de Rusia.

Fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, a spus că scopul Rusiei a fost atacarea „statalității georgiene”, întrucât Moscova ar fi fost îngrijorată că Georgia ar putea deveni un model de reforme democratice pentru alte state din regiune.