Kosovo și Serbia, la un pas de un nou conflict armat. Priștina suspectează Moscova că trage sforile

Priștina și Belgradul sunt la un pas de un nou conflict armat pe fondul protestelor recente ale sârbilor din Mitrovica și plasării armate sârbe în stare de alertă maximă.

Drum blocat în satul Rudare, în sudul Serbiei FOTO EPA-EFE

Escaladarea tensiunilor continuă la granița dintre Kosovo și Serbia. Miercuri, autoritățile kosovare au închis vama Merdare, cea mai mare pentru transportul de mărfuri de la frontiera cu Serbia. Decizia a fost luată după ce un grup de protestatari au blocat partea sârbă a acestui punct de trecere, în semn de susținere a rudelor lor din Kosovo. Doar două puncte de trecere mai sunt deschise între cele două țări, după ce altele trei au fost închise începând din 10 decembrie din cauza unor proteste similare.

„Dacă ați intrat deja în Serbia, trebuie să mergeți ale două puncte de frontieră sau să treceți prin Macedonia de Nord”, a precizat Ministerul kosovar de Externe.

Protestarii au folosit marţi un camion şi tractoare pentru a crea un blocaj rutier în apropiere de punctul de trecere Merdare, la graniţa estică a Kosovo. Acest blocaj împiedică mii de kosovari care muncesc în străinătate să se întoarcă acasă de sărbători, transmite Reuters.

Această acțiune a avut loc la câteva ore după ce Serbia şi-a plasat armata la cel mai înalt nivel de alertă pe fondul unui nou episod de escaladare a tensiunilor în nordul Kosovo.

„Preşedintele Serbiei (Aleksandr Vucici, n. red.) a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă, la nivelul utilizării forţei armate”, a anunțat ministrul Apărării Miloș Vucevici, citat într-un comunicat.

La rândul său, şeful Statului Major al armatei sârbe, generalul Milan Mojsilovici, a anunţat că a fost trimis de preşedintele Vucici la graniţa cu Kosovo. „Situația este foarte complicată acolo”, a apreciat el pentru presa sârbă.

De cealaltă parte, Priștina a cerut KFOR, forţa NATO de menţinere a păcii în Kosovo, să înlăture baricadele. În același timp, a susținut că are capacitatea de a acționa singură. Însă KFOR, care numără circa 3.700 de soldați, nu are mandat pentru teritoriul Serbiei. Aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul Kosovo, divizat etnic, refuză să recunoască autoritatea Priștinei și implicit statul Kosovo. Aceştia beneficiază de sprijinul multor sârbi din „patria-mamă” şi al autorităților de la Belgrad.

Kosovo suspectează Rusia de inflamarea tensiunilor

În contextul noilor tensiuni, ministrul de Interne al Kosovo, Xhelal Svecla, acuză Serbia că încearcă să destabilizeze situația din regiune încurajată de Rusia.

„Serbia este cea care, influențată de Rusia, a pus armata în stare de alertă și a ordonat ridicarea de noi baricade, cu scopul de a justifica protejarea grupărilor criminale care terorizează etnici sârbi din Kosovo”, a spus Svecla.

Kremlin a reacționat miercuri prin purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, Rusia susține eforturile Serbiei de a proteja minoritatea sârbă din nordul Kosovo, dar respinge acuzația precum că ar trage sfori pentru a reaprinde tensiunile din Balcani.

„Serbia este o țară suverană și este absolut fals să căutăm o influență distrugătoare a Rusiei acolo”, a declarat Peskov.

Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după o revoltă de gherilă împotriva regimului represiv al Belgradului.

Cu toate acestea, Belgradul consideră în continuare Kosovo drept parte integrantă a teritoriului sârb şi respinge sugestiile că provoacă tensiuni şi conflicte în interiorul graniţelor vecinului său mai mic. În plus, Belgradul acuză adesea Priștina că încalcă drepturile minorităţii sârbe din Kosovo.

Etnicii sârbi reprezintă 5% din cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, în timp ce albanezii reprezintă aproximativ 90% din populație. Etnicii sârbi şi-au manifestat ostilitatea în mai mult ocazii față de statul kosovar, refuzând, de exemplu, să plătească facturile la curent şi atacând frecvent poliţia în timpul unor arestări.

De ce s-au reaprins tensiunile?

Noile tensiuni din nordul Kosovo au izbucnit pe 10 decembrie, după arestarea unui fost polițist sârb acuzat de agresiuni asupra unor colegi de-ai săi kosovari în timpul unui protest anterior. În aceaz zi reprezentanți ai minorității sârbe au ridicat mai multe baraje rutiere şi s-au implicat în schimburi de focuri cu poliţia.

Acest impas survine după luni de dispute legate de plăcuţele de înmatriculare auto eliberate de Kosovo. De ani de zile, Kosovo doreşte ca cei aproximativ 50.000 de sârbi din nordul ţării să îşi schimbe plăcuţele de înmatriculare sârbeşti cu cele emise de Priștina, ca parte a dorinţei statului Kosovo de a-şi afirma autoritatea asupra întregului său teritoriu.

Pe 31 iulie, Priștina a anunţat un termen de două luni pentru schimbarea plăcuţelor de înmatriculare, ceea ce a declanşat proteste din partea minorității sârbe, dar ulterior a fost de acord, la solicitarea Statelor Unite, să amâne data punerii în aplicare până anul viitor.

Primarii de etnie sârbă din municipalităţile din nordul ţării, împreună cu judecătorii locali şi aproximativ 600 de ofiţeri de poliţie au demisionat în noiembrie în semn de protest faţă de implementarea iminentă a acestei măsuri.

În plus, noile proteste survin în contextul depunerii cererii de aderare a Kosovo la Uniunea Europeană (UE), un proces pe care Belgradul încearcă să-l împiedice pe diverse căi. Serbia intenționează la rândul ei să se alăture UE și a fost de acord, ca parte a acestui proces, să îşi rezolve problemele nesoluţionate şi să construiască relaţii de bună vecinătate, inclusiv cu Kosovo, dar dialogul dintre cele două părți stagnează în mai multe dosare.