Julian Assange compară Facebook cu poliţia secretă est-germană: „Internetul s-a transformat în totalitarism“

Julian Assange se luptă de doi ani cu autorităţile pentru libertate FOTO Reuters

Julian Assange îşi petrece zilele în ambasada Ecuadorului din Londra. Dacă ar ieşi, ar fi arestat de poliţia britanică şi extrădat în Suedia. Între timp, liderul Wikileaks acordă interviuri presei şi s-a destăinuit cotidianului „The Guardian“.

Jurnalista Decca Aitkenhead şi-a povestit experienţa ei dinainte şi din timpul interviului. Ea a povestit cât de greu sau cum se intră la Assange. „Cel mai ciudat este să simţi elementele de normalitate. O recepţionistă mă anunţă să vin la ea şi îmi verifică buletinul, iar apoi o domnişoară îmbrăcată business, asistenta lui Assange, mă primeşte într-o cameră de întâlniri, unde este un bărbat care discută cu cei responsabili pentru ultima sa carte. Dar când apare Assange, totul pare ca şi cum ar fi un pacient. Vocea lui e ezitantă, iar cuvintele sunt pronunţate încet“, povesteşte jurnalista. 

Mai liber în Ambasadă decât în arestul de la domiciliu

Assange vorbeşte ca şi cum ar fi mai liber acum, decât înainte. A petrecut 10 zile în închisoare în decembrie 2010, iar apoi a fost în arest la domiciliu. „Aveam o brăţară electronică 24 de ore după mine. Trebuia să mă duc la Poliţie în fiecare zi, la o anumită oră, inclusiv de Crăciun sau de Revelion. Asta am făcut 550 de zile la rând“, spune activistul. 

Australianul spune că s-a gândit la posibilitatea în care va fi forţat să trăiască la ambasadă pentru restul vieţii şi crede că acest lucru ar bate traiul într-o închisoare de maximă securitate. Cel mai greu pentru el în acest moment este să comunice cu aliaţii săi, lucru care se vede şi în faptul că Wikileaks nu a mai fost la fel de activă de când Assange are probleme. 

„Comunicarea e dificilă. Unii şi-au schimbat numele, unii s-au mutat. Au fost ameninţaţi cu moartea pentru a se ajunge la mine. Au avut propuneri din partea grupurilor de extremă dreapta din SUA care voiau să atenteze la viaţa copilului meu pentru a ajunge la mine. Restul familiei e mult mai precaută acum“, a povestit Assange. 

Internetul s-a transformat în arma totalitarismului

În timpul în care a stat în ambasada Ecuadorului, Assange a avut timp să îşi termine ultima carte, „Cyberpunks: Freedom and the Future of The Internet“, în care a publicat trei interviuri cu alţii ca el, activişti care se luptă pentru intimitate şi confidenţialitate pe internet. El avertizează că ne îndreptăm spre o „distopie transnaţională“. 

„Internetul, unealta noastră cea mai bună pentru emancipare, a fost transformat într-un facilitator pentru totalitarismul cel mai periculos din istorie. Ultimii 10 ani au fost o revoluţie în privinţa tehnologiilor de intercepţie. Am trecut de la interceptare tactică la interceptare strategică“, spune Assange. El acuză faptul că oricine poate intercepta orice şi că publicul nu are nicio cunoştinţă despre acest lucru. 

„Penetrarea în rândul populaţiei a poliţiei secrete din Germania de Est, Stasi, a fost de 10%. Facebook are o penetrare de 88% în ţări ca Islanda. Şi nu o facem pentru că suntem plătiţi, ci pentru că altfel suntem excluşi de la oportunităţi online“, este de părere Assange. 

Cum ne putem apăra pe viitor? Assange crede că criptografia este soluţia. „Un algoritm matematic foarte clar poate cripta orice foarte rapid, iar decriptarea ar dura miliarde de ani sau zeci de miliarde de dolari pentru un computer destul de puternic. Criptografia este esenţială pentru construirea independenţei, aşa cum armatele sunt esenţiale pentru construirea statelor“, a declarat acesta pentru „The Guardian“. 

Cât de multă ipocrizie există în vorbele lui Assange?

Văzând acest discurs al lui Assange, jurnalista britanică s-a întrebat dacă nu vorbim deja de ipocrizie, pentru că Julian Assange crede că dacă statul ne citeşte mailurile este un lucru grav, dar dacă Wikileaks publică documente confidenţiale este activism. 

„E vorba de putere şi răspundere. Cu cât mai mare e puterea, cu atât mai mare e nevoia de transparenţă, pentru că dacă se abuzează de putere, rezultatul poate fi enorm. Pe de altă parte, cei care nu au putere nu trebuie să renunţe şi să nu mai depună efort pentru a face instituţiile şi mai transparente“, a declarat Assange. 

De asemenea, întrebat de ce a lucrat pentru o televiziune din Rusia, unde a avut pentru scurt timp o emisiune, Assange a acuzat propaganda americană de acest lucru. „Nu am lucrat pentru o televiziune din Rusia. E ridicol, e un gunoi de propagandă. Am o companie care produce emisiuni. Lucrăm în parteneriat cu Dartmouth Films şi producem un serial în 12 episoade despre activism şi gânditori din jurul lumii. Russia Today a fost una dintre cele 20 de instituţii media care a cumpărat licenţa. Atât“, a spus activistul. 

Întrebat dacă nu a avut altă opţiune, acesta a spus că nu. În plus, Assange a avut o problemă cu Canongate, o editură mică, dar cu care vorbise pentru publicarea autobiografiei. După ce au plătit un avans considerabil, cei de la Canongate s-au trezit cu Assange renunţând la proiect. Cu toate acestea, Assange nu se consideră vinovat şi nu crede că acest lucru i-a făcut relaţia cu editurile şi cu televiziunile mai complicată, deşi multă lume l-a acuzat de tiranie şi de cultul personalităţii. 

Un gentleman

Cel mai des i se pune eticheta de gentleman, iar Assange nu crede că a ajuns la acest nivel. „Important e să fie onorabil, să îşi ţină cuvântul şi să se poarte ca un gentleman. E cineva care are curajul de a-şi urma credinţa, care nu cedează în faţa presiunii şi care nu exploatează oamenii mai slabi decât el. Nu sunt un gentleman, dar cred că acest lucru e un ideal pe care ar trebui să îl aibă orice bărbat“, a încheiat Assange.