Invitarea Ucrainei la NATO, „cea mai rapidă cale de a vindeca Rusia de virusul imperial”

Aliona Hetmanciuk, care a fost nominalizată de președintele Volodimir Zelenski drept ambasador al Ucrainei la NATO, și-a exprimat părerea despre forțele de menținere a păcii ale UE la granița Ucrainei cu Federația Rusă, precum și ideea „intrării treptate” în Alianță. Ea crede că atâta timp cât Ucraina nu este în NATO, Federația Rusă va avea „speranțe în refacerea imperiului”, scrie Forbes.ua.

Ucraina vrea în NATO cu orice preț/ FOTO: Shutterstock

„Invitația la NATO este cea mai rapidă modalitate de a vindeca societatea rusă de virusul imperial. Atâta timp cât Ucraina nu este în NATO, ei au speranțe în refacerea imperiului”, spune Hetmanciuk.

Ea a mai menționat că, dacă Ucraina ar primi acum o invitație la alianță, aceasta ar fi confirmarea finală că ”am devenit deja ai noștri pentru Occident”.

„Dar ar fi și o lovitură puternică demotivantă pentru elitele politice rusești”, crede Hetmanciuk.

Andri Melnik, candidatul la funcția de reprezentant permanent al Ucrainei la ONU, a spus că problema aderării Ucrainei la NATO rămâne pe ordinea de zi, dar nu este o prioritate. În prezent, eforturile sunt concentrate pe problema garanțiilor de securitate.

Exemplul Germaniei de Vest din 1955 este relevant pentru Ucraina

O pace justă în Ucraina este imposibilă fără garanții clare de securitate pentru teritoriile care nu sunt sub ocupație. Potrivit lui Daniel Fried, fostul coordonator al politicii de sancțiuni a Departamentului de Stat al SUA, este exact ceea ce Rusia încearcă să evite, căutând să facă Ucraina slabă și vulnerabilă la alte agresiuni.

Fried a amintit, într- un interviu acordat „Espresso”, că istoria anului 1955 poate servi drept exemplu pentru a rezolva situația actuală. Atunci, guvernul Germaniei de Vest, nerenunțând la pretențiile sale de a se uni cu Germania de Est ocupată de Uniunea Sovietică, s-a alăturat NATO. Garanțiile de securitate prevăzute la articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord se aplicau numai Germaniei de Vest, în timp ce unificarea țării urma să se realizeze exclusiv prin mijloace pașnice.

„La vremea respectivă, acest compromis nu avea un sprijin larg, dar de-a lungul timpului s-a dovedit a fi o decizie înțeleaptă”, a menționat diplomatul.

Fried a subliniat că Occidentul ar trebui să mențină o poziție de principiu privind nerecunoașterea anexării oricăror teritorii ale Ucrainei de către Rusia. Ca exemplu, el a menționat politica Statelor Unite, care anterior nu recunoșteau ocupația japoneză a Manciuriei, precum și anexarea sovietică a statelor baltice.

„În prima administrație a lui Donald Trump, secretarul de stat Mike Pompeo a confirmat această tradiție declarând că Statele Unite nu vor recunoaște niciodată anexarea Crimeei de către Rusia”, a adăugat Fried.

Diplomatul a subliniat că în timpul oricăror negocieri este necesar să se țină cont de realitățile actuale de pe câmpul de luptă, dar acest lucru nu trebuie să schimbe principiul fundamental - respectarea integrității teritoriale a Ucrainei.

„Statele Unite trebuie să continue să urmeze aceste precedente pentru a asigura o pace justă și durabilă”, a conchis el.

Și fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, susține că pacea în Ucraina fără pierderi teritoriale este în prezent ireală, o soluție provizorie poate fi controlul temporar asupra teritoriului ucrainean de către ruși, relatează Der Spiegel .

„Dacă linia de încetare a focului înseamnă că Rusia continuă să controleze toate teritoriile ocupate, aceasta nu înseamnă că Ucraina trebuie să renunțe pentru totdeauna la acest teritoriu”, a spus Stoltenberg.

În același timp, el a subliniat că Kievul ar trebui să primească garanții de securitate în schimbul concesiunilor teritoriale. Aceasta poate fi atât apartenența la NATO, cât și „alte modalități de a înarma și sprijini ucrainenii”, a adăugat Stoltenberg.

Potrivit fostului secretar general al NATO, acesta susține cererea președintelui Volodimir Zelenski de a nu ceda teritoriu în cazul unei încetări a focului, dar consideră că acest lucru „nu este neapărat realist în viitorul apropiat”.

Zelenski a spus că Ucraina nu are suficientă putere militară pentru a elibera tot teritoriul cucerit de ruși, așa că țara va încerca să recâștige controlul asupra acestuia prin mijloace diplomatice. El a subliniat că Kievul încearcă să pună capăt războiului cât mai curând posibil.

Zelenski a mai afirmat că se poate ajunge la un acord de încetare a focului între Rusia și Ucraina dacă teritoriul controlat de Kiev este luat „sub umbrela NATO”. În același timp, teritoriile ocupate de Moscova trebuie restituite ulterior pe cale diplomatică.

Ministrul slovac al Apărării îndeamnă Ucraina să ia în considerare concesii teritoriale pentru ca "războiul să înceteze imediat"

Ministrul slovac al apărării, Robert Kalinak, a declarat că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze unele teritorii din cauza realităţilor de pe teren, a relatat agenţia slovacă TASR, potrivit The Kyiv Independent.

Într-un interviu televizat, Kalinak a susţinut că prioritatea Slovaciei este încetarea imediată a focului şi negocierile de pace.

Deşi a afirmat că Rusia este în mod incontestabil agresorul în conflict şi a încălcat dreptul internaţional, el a spus că stabilitatea postbelică este mai importantă decât graniţele sale precise.

"Ucraina nu conştientizează că nu se va afla niciodată între Germania şi Elveţia, ci va împărţi întotdeauna cea mai lungă graniţă a sa cu Federaţia Rusă", a spus el. „Este important ca, mai presus de toate, oamenii să nu mai moară”.

Sub conducerea premierului slovac Robert Fico, Slovacia a luat o turnură bruscă în politica externă, oprind livrările militare către Ucraina din stocurile forţelor armate slovace şi adoptând o retorică mai favorabilă Rusiei.

De asemenea, Fico a anunţat recent că a acceptat invitaţia Kremlinului de a participa la sărbătorirea Zilei Victoriei la Moscova, în mai anul viitor.