„Infernul din Donețk”. Cum a dejucat Ucraina ofensiva de vară a Rusiei înainte să înceapă

0
Publicat:

În planurile statului-major de la Moscova, ofensiva din zona Pokrovsk urma să fie piesa de rezistență a așa-numitei „ofensive de vară” din estul Ucrainei. Era miza mare a Kremlinului – o demonstrație de forță, logistică și disciplină militară. Dar ce ar fi trebuit să fie o înaintare strategică a devenit, aproape peste noapte, un eșec de proporții, pulverizat de două operațiuni ucrainene bine țintite și executate cu o precizie care pare desprinsă din manualele de război modern, scrie, în Kyiv Post, Chuck Pfarrer, fost comandant de escadrilă pentru SEAL Team Six al Marinei SUA.

Soldat ucrainean pe frontul din Donețk/FOTO:Profimedia
Soldat ucrainean pe frontul din Donețk/FOTO:Profimedia

La mijloc au stat nu doar drone și rachete de croazieră, ci și o rețea eficientă de informații, sprijin local din partea partizanilor ucraineni și un timing impecabil. În doar câteva zile, comandamentul armatei a 8-a ruse a fost ras de pe hartă, iar depozitul central de muniție – un element critic pentru aprovizionarea trupelor – a fost transformat într-un crater în flăcări.

O ofensivă planificată la milimetru, dar vulnerabilă la un singur punct: centralizarea

Conform surselor din intelligence, ofensiva rusă era condusă de colonelul Ruslan Goriacikin, un apropiat al cercului de putere de la Kremlin. Sub comanda sa, Armata 8 a Rusiei, unitate de elită, fusese consolidată până la aproximativ 110.000 de militari – cu sprijin consistent de artilerie, blindate și muniție. Totul era pregătit pentru înaintarea spre Pokrovsk, un nod strategic din regiunea Donețk.

Punctul slab al planului? O concentrare excesivă de resurse într-un singur loc – atât ca personal de comandă, cât și ca depozite de armament. Iar Ucraina a profitat.

Primul șoc: sediul comandamentului, distrus în câteva secunde

Pe 30 iunie, după căderea nopții, șase aeronave ucrainene au decolat discret, îndreptându-se spre est. Două dintre ele au lansat momeli electronice MALD – aparate capabile să bruieze și să deruteze sistemele de apărare rusești. A fost doar preludiul. Celelalte patru avioane au intrat la nivelul solului și au lansat rachete Storm Shadow asupra sediului Armatei a 8-a, identificat anterior cu ajutorul interceptărilor radio și confirmat de partizanii ucraineni din zonă.

Impactul a fost devastator. Clădirea comandamentului, împreună cu colonelul Goriacikin și întreaga structură de comandă, a fost distrusă. A fost un atac chirurgical, cu efecte nu doar militare, ci și psihologice: întreaga ofensivă rusă a rămas fără lideri, fără coordonare, fără capacitate reală de reacție.

A doua lovitură: depozitul central de la Hartsizk, transformat în infern

Câteva zile mai târziu, în zorii zilei de 3 iulie, a urmat a doua etapă. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a coordonat un atac cu drone kamikaze asupra celui mai mare depozit de muniție din regiune – situat la Khartsyzk, lângă Donețk. Explozia a fost atât de puternică, încât martorii oculari au declarat că pământul s-a cutremurat și cerul s-a luminat ca ziua pe o rază de 20 de kilometri.

Depozitul – care adăpostea mii de rachete, obuze de artilerie și muniție antiaeriană – era inima logistică a ofensivei ruse din Donbas. În câteva ore, a fost distrus complet. Deflagrațiile secundare au continuat până dimineață, într-un peisaj apocaliptic.

Rezultatul: o armată decapitată, lipsită de muniție și expusă

În urma acestor două lovituri, ofensiva rusă din Donețk a rămas fără două elemente esențiale: comandă și muniție. Fără sprijinul artileriei și fără coordonare, trupele ruse au fost puse într-o poziție defensivă, forțate să reacționeze haotic în fața contraatacurilor ucrainene.

Mai mult, distrugerea depozitului de la Hartsizk a avut un efect strategic suplimentar: era și principalul punct de stocare a rachetelor antiaeriene din Ucraina ocupată. Astfel, cerul a devenit, temporar, favorabil aviației ucrainene, care a lansat lovituri aeriene asupra trupelor ruse cu bombe ghidate de tip AASM „Hammer”.

Un nou model de război: precizie, partizani și război cibernetic

Acțiunile din Donețk sunt doar o parte a unei strategii mai ample a Ucrainei, care combină lovituri de precizie, sabotaj, partizanat și operațiuni cibernetice. Hackerii militari ai Kievului monitorizează în timp real circulația trenurilor de muniție pe teritoriul ocupat. Ori de câte ori rușii reușesc să aducă un nou transport, sunt întâmpinați de drone sau de rachete HIMARS.

Rezistența locală, infiltrată și disciplinată, joacă un rol crucial: uneori lasă conștient convoaie mici să treacă pentru a descoperi ținte mai mari. Apoi vine lovitura, iar o săptămână de aprovizionare se evaporă în câteva minute.

Pokrovsk rezistă. Iar Ucraina nu doar se apără, ci impune ritmul luptei

În timp ce Kremlinul încearcă, în grabă, să refacă stocurile și să repornească logistica, Ucraina își menține inițiativa. Pokrovsk, orașul vizat de ofensiva rusă, rezistă. Mai mult, apărătorii ucraineni – deși numeric inferiori – reușesc să transforme această inferioritate într-un avantaj tactic, lovind rapid, eficient, acolo unde trupele ruse sunt lipsite de protecție.

Loviturile din Donețk nu au fost simple succese militare – au fost o demonstrație de superioritate operațională și de voință politică. Pentru Moscova, mesajul este clar: niciun comandament nu e sigur, niciun depozit nu e intangibil. Iar ofensiva de vară, anunțată cu fast, e acum o ruină fumegândă.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite