CEDO acuză Rusia că a comis abuzuri flagrante ale drepturilor omului în Ucraina încă din 2014

Rusia a comis abuzuri flagrante și fără precedent ale drepturilor omului de la invadarea Ucrainei în 2014, inclusiv execuții extrajudiciare, violență sexuală și muncă forțată, a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Rusia este acuzat[ că a comis abuzuri ale drepturilor omului în Ucraina FOTO Profimedia

Marea Cameră a instanței a hotărât în unanimitate că, între 11 mai 2014 și 16 septembrie 2022 – data la care Rusia a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului – a comis „conduite în mod evident ilegale (…) la scară largă”, transmite The Guardian.

Grupuri armate pro-ruse au pătruns în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei în 2014, iar Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei pe 24 februarie 2022.

În hotărârea publicată miercuri, Curtea a constatat existența unor dovezi privind folosirea pe scară largă și sistematică a violenței sexuale, însoțite de acte de tortură, precum bătăi, sugrumare sau electroșocuri. Civili și prizonieri de război au fost supuși unor execuții simulate, mutilări și electroșocuri aplicate inclusiv în zone intime ale corpului.

Constatând încălcări repetate ale Convenției, multe desfășurate de-a lungul a peste opt ani, instanța a declarat:

„Aceste acțiuni urmăresc să submineze însăși esența democrației pe care se fundamentează Consiliul Europei și statele sale membre, prin distrugerea libertăților individuale, suprimarea libertăților politice și disprețul flagrant față de statul de drept.

În niciun alt conflict analizat anterior de Curte nu a existat o condamnare atât de aproape unanimă a disprețului ‘flagrant’ manifestat de statul pârât față de fundamentele ordinii juridice internaționale stabilite după al Doilea Război Mondial.”

Ucraina a salutat decizia drept „istorică și fără precedent”, considerând-o o „victorie de necontestat”. Rusia nu a participat la proces și a anunțat că va ignora hotărârea.

Încălcările identificate de CEDO

• Atacuri militare nediscriminatorii

• Execuții sumare ale civililor și soldaților ucraineni

• Tortură, inclusiv utilizarea violului ca armă de război

• Reținerea ilegală și arbitrară a civililor

• Strămutarea și transferul nejustificat al civililor

• Intimidarea, hărțuirea și persecutarea tuturor grupurilor religioase, cu excepția Bisericii Ortodoxe Ucrainene aliniate istoric Moscovei

• Intimidarea și violențele asupra jurnaliștilor, precum și introducerea unor legi care interzic și pedepsesc diseminarea informațiilor pro-ucrainene

• Dispersarea cu forța, de către armata rusă, a protestelor pașnice din orașele ocupate

• Distrugerea, jefuirea și exproprierea proprietăților

• Suprimarea limbii ucrainene în școli și îndoctrinarea elevilor

• Transferul copiilor ucraineni în Rusia, mulți dintre ei fiind adoptați acolo

Acuzații de violență sexuală

„Prevalența violenței sexuale și a violurilor comise de soldații ruși în teritoriile ocupate este deosebit de abominabilă. Dovezile arată o violență extremă în circumstanțele în care femeile au fost violate sau agresate sexual, cu intenția clară de a le teroriza, umili și dezumaniza (...). În afara impactului asupra victimelor directe, violarea femeilor și fetelor în contextul unui conflict armat este folosită și ca mijloc de umilire simbolică și fizică a bărbaților învinși.

Violul sau amenințarea cu violul este, de asemenea, utilizat pentru a forța comunități întregi să părăsească teritoriile sau pentru a spori teroarea în timpul atacurilor. Dovezile atestă și violența sexuală oribilă comisă asupra deținuților de sex masculin. Abuzurile sexuale, tortura și mutilarea bărbaților sunt adesea folosite pentru a le distruge sentimentul de masculinitate sau identitate.”

Judecătorii au subliniat că violența sexuală și violurile au fost utilizate în Ucraina după invazia din februarie 2022 „ca parte a unei strategii militare menite să dezumanizeze, să umilească și să frângă moralul populației ucrainene, atât ca indivizi, cât și ca națiune, precum și pentru a afirma dominația asupra teritoriului suveran ucrainean”, a subliniat CEDO.

CEDO ar putea impune plata unor despăgubiri

Curtea urmează să decidă ulterior dacă va impune plata unor despăgubiri. Totuși, Rusia a declarat anterior că nu va pune în aplicare hotărârile și nu va plăti daune.

Un număr de 26 de state semnatare ale Convenției au intervenit în calitate de terți în acest caz și și-au exprimat sprijinul pentru tragerea Rusiei la răspundere pentru încălcările drepturilor omului generate de invazia Ucrainei.

Instanța a constatat, de asemenea, că doborârea zborului MH17 cu o rachetă furnizată și transportată în estul Ucrainei de Federația Rusă – incident soldat cu moartea celor 298 de civili de la bord – a constituit o încălcare a Convenției.