În Germania, extremiștii au dat foc casei șefului companiei de armament Rheinmetall pentru că ajută Ucraina

Activiștii radicali de stânga au incendiat casa de vară a directorului general al Rheinmetall, Armin Papperger, din Saxonia Inferioară, Germania, scrie Bild.

Ministul român al Apărării, Angel Tâivăr și directorului general al Rheinmetall, Armin Papperger

Persoanele anonime au postat și un mesaj pe platforma Indymedia, spunând că au plantat un dispozitiv incendiar în casa lui Papperger în noaptea de 29 aprilie. Aceștia au acuzat că firma de armament acumulează "diverse tipuri vechi de vehicule blindate", "care ar putea fi vândute acum Ucrainei", astfel că "Rheinmetall nu doar planifică, ci produce şi ucide la scară naţională".

În scrisoarea de asumare a atacului se spune că "Rheinmetall este una dintre companiile care profită de pe urma aşa-numitului Zeitenwende", care este cuvântul folosit de autorităţile germane pentru a descrie schimbarea politicii de apărare, în urma războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei.

În finalul scrisorii, autorii fac aluzie la o membră RAF încarcerată, Daniela Klette, cerând eliberarea acesteia şi îndemnând la atacuri asupra forţelor de ordine: "Forţă şi noroc tuturor celor care se ascund de stânga radicală şi celor care acceptă să atace militant forţele de securitate!" - spune mesajul.

Fosta teroristă de stânga Daniela Klette, care se ascundea de mai bine de 30 de ani, a fost arestată la Berlin la începutul acestui an. În timpul unei percheziţii în apartamentul în care Klette a fost reţinută, au fost găsite o grenadă de mână şi alte obiecte periculoase.

Securitatea statului a preluat ancheta şi verifică în prezent autenticitatea scrisorii de revendicare.

În martie, Papperger a anunțat că Rheinmetall intenționează să construiască cel puțin patru fabrici în Ucraina care să producă muniție, echipament militar, praf de pușcă și sisteme de apărare aeriană.

Rheinmetall este un important conglomerat german de apărare care produce muniție și vehicule militare. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, Rheinmetall a acceptat o serie de comenzi pentru a furniza arme Kievului şi a anunţat deschiderea mai multor fabrici în Ucraina, preluând şi în România Automecanica Mediaş.

Tot mai multe cazuri de spionj în favoarea Rusiei

Un fost membru al armatei germane a recunoscut luni, 29 aprilie, în prima zi a procesului său, că a spionat pentru Rusia, justificându-şi acţiunile prin dorinţa de a evita o escaladare a războiului din Ucraina.

Bărbatul în vârstă de 54 de ani a fost arestat în august 2023 în oraşul Koblenz, din vestul ţării. El este judecat în faţa tribunalului din Düsseldorf pentru transmiterea de informaţii către serviciile de informaţii ruseşti şi încălcarea secretului apărării.

Thomas H., care a lucrat în principalul departament IT şi logistic al Bundeswehr, responsabil în special cu gestionarea echipamentelor militare, a recunoscut că a transmis consulatului rus din Bonn informaţiile pe care le-a obţinut ca angajat în acest departament.

„Recunosc că a fost o greşeală”, a declarat el în faţa tribunalului din Düsseldorf.

Pe lângă mai multe fişiere de calculator salvate, Thomas H. ar fi fotografiat documente vechi de instruire referitoare la sisteme de muniţii şi tehnologie aeronautică, potrivit actului de acuzare. El a depus apoi aceste documente într-o cutie poştală la consulatul din Bonn, împreună cu datele sale de contact, şi s-ar fi oferit să facă rost şi de altele. Neprimind un răspuns, el ar fi încercat atunci alte contacte.

Thomas H. a considerat că aceste documente erau „valoroase”, deoarece ar fi putut oferi Rusiei un avantaj militar, potrivit Parchetului.

Potrivit revistei Der Spiegel, Thomas H. a deţinut gradul de căpitan în cadrul departamentului armatei responsabil cu achiziţionarea de echipamente de război electronic care pot, printre altele, să perturbe sistemele de apărare aeriană ale inamicului.

De asemenea, el „atrăsese atenţia pe plan intern pentru simpatiile sale faţă de AfD”, partidul german de extremă dreapta, considerat apropiat de Rusia, potrivit informaţiilor din ziarul berlinez Tagesspiegel.

Anul trecut, serviciile de informaţii interne germane au avertizat în legătură cu o creştere a spionajului în favoarea Rusiei după invadarea Ucrainei.

Cel mai recent exemplu datează chiar din 18 aprilie. Doi bărbaţi de naţionalitate rusă şi germană au fost acuzaţi că au planificat acte de sabotaj pentru Rusia, inclusiv la o bază militară americană, pentru a submina ajutorul german acordat Ucrainei.

Un fost agent secret german este în prezent judecat la Berlin pentru că a transmis informaţii clasificate serviciilor de securitate ruse (FSB) în toamna anului 2022, acuzaţie pe care o neagă categoric.

În noiembrie 2022, un german a fost condamnat, de asemenea, la o pedeapsă cu suspendare pentru că a transmis informaţii serviciilor de informaţii ruseşti în timp ce lucra ca ofiţer de rezervă pentru Bundeswehr.

Un manifest pentru partidul german de extremă dreapta AfD a fost redactat la Kremlin

Presa germană scrie despre noi suspiciuni cu privire la contactele dintre partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și Rusia. Săptămânalul Der Spiegel a dezvăluit că în cadrul unei reuniuni strategice a Administrației Prezidențiale din Rusia din urmă cu un an și jumătate au fost schițate scenariile pentru formarea opoziției în Bundestag.

Mai mult, scrie Der Spiegel, la Kremlin a fost redactat un „manifest privind politica internă germană” al AfD. Potrivit unui raport al unei agenții de informații occidentale, în septembrie 2022, redactarea documentului a fost încredințată oficialului președinției ruse, Tatiana Matveieva, însărcinată cu „elaborarea unui nou proiect” pentru Afd.

Scopul Rusiei: partidul de extremă dreapta din Germania să urce în sondaje și să obțină „o majoritate în alegeri la toate nivelurile”.

În timpul întâlnirii de la Kremlin, s-a discutat și despre redenumirea AfD în Germania Unită sau Unitatea Germană. În acest fel, partidul s-ar putea prezenta ca o forță unificatoare într-o țară pe care Rusia o consideră divizată.

În plus, la Kremlin s-a discutat despre alianțe între AfD și alte grupuri extremiste, cu o referire explicită la partidul postcomunist Stânga.

Potrivit serviciilor secrete occidentale, Matveieva a primit sarcina de a dezvolta un proiect pentru AfD direct de la directorul adjunct al administrației prezidențiale ruse, Serghei Kirienko. Pentru „Der Spiegel”, oficialul este „responsabil pentru toate operațiunile de propagandă și de influență în străinătate” ale Kremlinului.

Matveieva i-a prezentat superiorului său un „manifest al Partidului Unității Germane”, a cărui introducere arată că „Germania se confruntă cu cea mai mare provocare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”. Textul continuă: „Politicieni ignoranți, incapabili să calculeze consecințele deciziilor lor, au târât Germania într-un conflict cu Rusia, un aliat natural al țării noastre și al poporului nostru”. Autorii manifestului scriu apoi că marile companii părăsesc Germania, existând riscul dezindustrializării, în timp ce economia „moare”.

Poporul german este descris ca fiind „în pragul unei catastrofe”, peste 30% dintre germani trăind la limita sau sub pragul sărăciei. Potrivit manifestului Kremlinului, „diviziunea internă” a Germaniei este „în creștere”. Guvernul „eșuat” al cancelarului Olaf Scholz a „distrus complet, în mai puțin de un an, toate eforturile depuse de marii predecesori – Willy Brandt, Helmut Schmidt, Helmut Kohl și mulți alții – pe drumul către o suveranitate reală”. În această situație, potrivit Kremlinului, un politician german nu ar trebui să aibă nicio „valoare”, niciun „ideal” sau vreo „obligație” care să fie „mai presus de interesele Germaniei și de obligațiile față de poporul german”.

Documentul se încheie cu această declarație: „Împreună vom învinge. Nimic și nimeni nu se poate opune unui popor unit”.

Șeful Serviciului pentru Informații Interne al Germaniei (Biroul Federal pentru Protecția Constituției - BfV) a cerut luni Berlinului mai multe resurse pentru a avea mai multă putere de monitorizare a fluxurilor financiare, pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la o potențială finanțare rusă a partidelor regionale de extremă dreaptă înainte de alegerile parlamentare europene.