Guvernul Maiei Sandu intră în pâine în soluţionarea conflictului transnistrean, ţinut pe loc de Rusia. O nouă rundă de negocieri începe la Bratislava

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Trupe ruse în Transnistria FOTO Arhivă
Trupe ruse în Transnistria FOTO Arhivă

O nouă rundă de negocieri pentru soluţionarea conflictului din Transnistria, rămas îngheţat după un scurt război în 1992 între Chişinău şi forţele separatiste proruse de la Tiraspol, începe miercuri la Bratislava, capitala Slovaciei, sub egida OSCE. Este vorba de prima reuniune în acest dosar de la schimbarea puterii politice în Republica Moldova şi accederea socialiştilor proruşi la guvernare alături de alianţa politică proeuropeană ACUM.

O nouă rundă de negocieri pe tema rezolvării conflictului îngheţat din Trasnistria va avea loc în perioada 9-10 octombrie la Bratislava, potrivit unui comunicat al OSCE. Întâlnirea, denumită oficial „Conferinţa Permanentă pe probleme politice în cadrul procesului de negociere pentru reglementarea transnistreană în formatul „5+2“, va reuni reprezentanţi ai părţilor vizate direct, şi anume Republica Moldova şi administraţia separatistă din Transnistria, ai mediatorilor - OSCE, Rusia şi Ucraina -, precum şi ai observatorilor - Uniunea Europeană şi Statele Unite - şi va fi găzduită de preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul slovac de Externe şi Afaceri Europene, Miroslav Lajcak, şi Franco Frattini, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru reglementarea transnistreană.

Potrivit comunicatului, actuala rundă de negocieri, prima pentru noul guvern de la Chişinău, instalat în iunie, se va axa pe examinarea stadiului implementării măsurilor de consolidare a încrederii convenite în cadrul pachetului „Berlin Plus“ şi identificarea unor posibile chestiuni prioritare noi.

La Bratislava, Republica Moldova va fi reprezentată de vicepremierul pentru Reintegrare Vasilii Şova, fost consilier al preşedintelui Igor Dodon, cunoscut pentru orientarea sa politică deschisă prorusă. Şova a fost responsabil de dosarul transnistrean şi pe vremea guvernării Partidului Comuniştilor (2001-2009).

Divergenţe la Chişinău

Ţinând cont de noul context, fostul premier moldovean Pavel Filip, în prezent în opoziţie, a avertizat asupra aprobării unui „sistem de garanţii în dezavantajul Republicii Moldova“ şi creării a „două entităţi de drept distincte într-un stat reunificat“, adică o federalizare a statului vecin.

La rândul ei, Maia Sandu, noul premier de la Chişinău, a dat asigurări că „nu va semna niciun document care să contravină intereselor naţionale“. Abordând aspectul politic al diferendului transnistrean, premierul moldovean a declarat că „nu există condiţiile interne şi externe necesare pentru o soluţionare (…) imediată“ în acest sens. „Ceea ce putem noi să facem este să luptăm cu schemele de corupţie şi contrabandă din regiunea transnistreană“, a subliniat Sandu.

În timp ce Maia Sandu exclude o „soluţionare politică imediată“, preşedintele Igor Dodon şi reprezentantul său din guvern o consideră posibilă anul viitor.

„Dacă actuala coaliţie se va menţine până la jumătatea anului viitor, atunci sper că aceasta chestiune (politică, n. red.) va putea fi deja discutată mai întâi pe interior, iar apoi la nivel extern“, a spus Dodon în cadrul unei emisiuni difuzate miercurea trecută. De ce nu acum? O eventuală încercare în acest moment de soluţionare politică a diferendului transnistrean poate „arunca în aer coaliţia de guvernare“, susţine Dodon.

Runda de negocieri de la Bratislava va fi mai curând o încercare de tatonare a terenului, decât o platformă pentru eventuale înţelegeri, spune analistul politic Ion Tăbârţă, de la Institutul „Viitorul“, pentru moldova.europalibera.org.

„Probabil se va tatona terenul pe o eventuală identificare a unei soluţii privind statutul politic al regiunii transnistrene în Republica Moldova. (…) Federaţia Rusă acţionează de ceva timp aici, în Republica Moldova. Vedem cum preşedintele Dodon a schimbat accentele de la neutralitate permanentă la cea militară. Totodată, se vorbeşte despre accentele multietnice. Nu este exclus ca acel concept de naţiune civică, care a început să fie promovat de o parte a societăţii civile în ultimii ani, să fie luat drept bază de început de discuţii pentru identificarea soluţiei politice pentru diferendul transnistrean“, a comentat analistul politic.

Un conflict îngheţat din interesul Moscovei

La preluarea mandatului pe lângă OSCE, anul trecut, Franco Frattini, fost ministru de Externe al Italiei, a vorbit despre un statut special pentru Transnistria în cadrul Republicii Moldova.

Statut special pentru Transnistria vrea şi Rusia. La sfârşitul lui august, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a afirmat că un asemenea statut este „principiul numărul unu“ al Moscovei în negocierile pe tema Transnistriei.

Noua rundă 5+2 are loc într-un context politic diferit, cu puteri noi atât la Chişinău, cât şi la Kiev, dar pe fundal cu acelaşi interes regional al Moscovei.

Conflictul transnistrean a început în 1990, pe fondul lansării procesului de independenţă a Republicii Moldova faţă de Uniunea Sovietică. Agitând un aşa-zis „pericol“ de unire a Republicii Moldova cu România, sovietele locale s-au reunit şi au format o mişcare de nesupunere faţă de noua putere de la Chişinău. Un scurt război a avut loc în 1992 între Chişinău şi separatiştii transnistreni, susţinuţi masiv de Rusia.

Acordul de încetare a focului, semnat în iunie 1992, a fost încălcat de numeroase ori de Rusia, ceea ce a dus la înfiinţarea Comisiei Unificate de Control, responsabilă de delimitarea zonei.

Vicepremierul rus Dmitri Kozak şi preşedintele moldovean Igor Dodon Sursa presedinte.md

Preşedintele moldovean Igor Dodon dând mâna cu principalul său partener de discuţii de la Moscova, Dmitri Kozak FOTO Arhivă

De fapt, Moscova nu a depus niciun efort concret în vederea rezolvării conflictului dintre Chişinău şi Tiraspol. În pofida angajamentelor luate prin acorduri internaţionale pentru retragerea trupelor din zonă, Rusia îşi continuă prezenţa militară pe Nistru cu circa 1.200 de soldaţi. Ba mai mult, duce o politică de dezbinare. În 2003, Dmitri Kozak, la acel moment consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, a propus crearea unui stat federal asimetric care să acorde Transnistriei drept de veto asupra iniţiativelor constituţionale ale Republicii Moldova. Planul a fost respins de preşedintele moldovean de la acea vreme, comunistul Vladimir Voronin, pentru că este în contradicţie cu Constituţia Republicii Moldova. Acţiunile ruse publice nu sunt inconsistente, astfel că în ciuda afirmaţiei că Transnistria ar trebui să fie o regiune autonomă, Guvernul rus facturează în continuare Republica Moldova pentru gazul furnizat Transnistriei. În plus, menţionând conflictul transnistrean îngheţat, Rusia pune piedici apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană (UE). Ori, UE este în prezent cel mai mare importator al produselor de pe ambele maluri ale Nistrului, fapt ce are efecte pozitive asupra economiei locale. Totodată, dreptul la libera circulaţie în spaţiul UE le permite tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană, să călătorească liber, să studieze în străinătate şi să-şi desfăşoare afacerile mult mai uşor.

În 2013, Rusia a impus restricţii comerciale comerciale Republicii Moldova în scopul blocării semnării Acordului de Asociere la UE, iar acum reia „planul Kozak“ prin intermediul lui Igor Dodon.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite