„Furtuna perfectă”. Cum ar putea pune Trump presiune pe Europa
0În următoarele săptămâni, SUA ar putea aduce simultan la masa negocierilor cu Europa trei mari probleme cu mize mari: comerțul, Ucraina și NATO, riscând să pună continentul într-o postură dificilă, relatează Financial Times.
Oficialii europeni sunt îngrijorați că președintele SUA va cere concesii într-un domeniu în schimbul sprijinului în altul, forțând mâna UE.
„Toate aceste crize, toate în același timp: este furtuna perfectă”, a declarat Josep Borrell, fostul șef al diplomației europene. „Ar putea încerca să ne preseze și să ne încolțească din toate cele trei direcții: «Dacă nu ne oferiți un acord comercial avantajos, nu vom sprijini Ucraina.» Sau: «Dacă ne obligați să sprijinim Ucraina, vom adăuga [la cerințele noastre ca voi să creșteți] cheltuielile militare pentru NATO», de exemplu.”
Înalții oficiali ai UE au deja în vedere scenariile cele mai pesimiste: suspendarea totală a sprijinului SUA pentru Ucraina, un război comercial pe scară largă, respectiv retragerea rapidă a trupelor din Europa.
La summitul G7 din Canada (15-17 iunie), oficialii se așteaptă ca președintele SUA să clarifice sprijinul său pentru Ucraina și un eventual plan de sancțiuni împotriva Rusiei.
Între 24 și 25 iunie, la summitul NATO de la Haga, europenii speră că promisiunile lor de creștere a cheltuielilor pentru apărare îl vor convinge pe Trump să mențină sprijinul SUA pentru apărarea continentului.
„Noi vedem Ucraina, apărarea europeană și comerțul ca probleme separate, dar pentru Trump sunt doar aceleași fețe care îi pun diverse întrebări enervante. El nu le va trata diferit în contexte diferite”, a declarat un diplomat UE de rang înalt, subliniind că în joc sunt „trei probleme existențiale pentru Europa: apărarea, economia și securitatea”.
Teama că Trump va grupa problemele într-o singură negociere și va folosi lipsa de progrese într-un domeniu pentru a pedepsi blocul în altul este cea mai presantă preocupare a Bruxelles-ului, au declarat diplomați și oficiali.
A fi ferm într-un domeniu riscă să provoace reacții negative în altul, au spus ei. „Discuțiile sunt suprarealiste”, a declarat unul dintre oficiali. „Răspunsul la toate marile probleme cu care ne confruntăm este: America. Și America ar trebui să fie cel mai apropiat aliat al nostru.”
Construirea unei Europe independente
„Următoarea noastră mare eră, următorul mare proiect unificator, este construirea unei Europe independente”, a declarat recent președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Cu toate acestea, în privat, diplomații statelor membre și oficialii UE sunt profund îngrijorați de modul în care vulnerabilitățile regionale ar putea diviza țările care susțin așa-numita autonomie strategică de cele care pun accentul pe relația transatlantică. „Relația cu SUA este fundamentală… pentru a păstra puterea Occidentului. Destinele noastre sunt interconectate”, a spus săptămâna trecută premierul italian Giorgia Meloni, probabil cel mai apropiat aliat politic al lui Trump în Europa.
„Dialogul cu Washingtonul trebuie purtat cu înțelepciune și bun simț, și cu o abordare mai politică decât birocratică”, a spus Meloni. Alexandra de Hoop Scheffer, președinta German Marshall Fund, a declarat că capitalele europene au adoptat acum o abordare ”mult mai realistă” a relațiilor transatlantice.
„Care sunt interesele noastre comune? Nu am purtat niciodată o astfel de discuție… Oferta, propunerea, va trebui să vină de la Bruxelles și, în această privință ei nu sunt încă pregătiți”. Pozițiile schimbătoare ale lui Trump au complicat și mai mult coordonarea răspunsurilor celor 27 de state membre cu privire la cele trei probleme.
„Nu ne putem permite să cădem din nou în capcana falsului argument că furtuna va trece”, a declarat von der Leyen în discursul său de săptămâna trecută. „Sperăm că lucrurile vor reveni la cum erau înainte: dacă doar războiul s-ar termina, sau s-ar ajunge la un acord tarifar, sau următoarele alegeri ar avea un rezultat diferit. Nu, nu va mai fi la fel.”
Ce vor pune pe masă SUA
Secretarul american al apărării Pete Hegseth a declarat că se așteaptă ca statele membre NATO să se angajeze față de pragul de 5% din PIB la summitul de la Haga.
„Ca să fii o alianţă, trebuie să fie mai mult decât steaguri. Trebuie să fie formaţii. Trebuie să fie mai multe conferinţe. Trebuie să păstrezi capabilităţi gata de luptă", a declarat Hegseth la sosirea la o reuniune a miniştrilor apărării de la Bruxelles.
„Este descurajare şi pace prin forţă, dar nu poate fi dependenţă de SUA într-o lume cu multe ameninţări", a subliniat el.
„Un nou plan de investiţii în apărare va fi în centrul summitului NATO de la Haga”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Ţările rămân divizate în privinţa calendarului unui nou angajament, notează Reuters.
Rutte a propus ca obiectivul de 5% să fie atins până în 2032.
Detaliile noului plan de investiţii vor fi probabil negociate înainte de summitul NATO.
„Trebuie să găsim un compromis realist între ce este necesar şi ce este posibil să cheltuim", a declarat miercuri ministrul german al apărării, Boris Pistorius.
Unele state est-europene consideră termenul prea îndepărtată, în timp ce alte ţări susţin că vine prea devreme, date fiind actualele cheltuieli şi nivelurile producţiei industriale.
Termenul de 2032 este "în mod cert prea târziu", a declarat ministrul apărării lituanian Dovile Sakaliene miercuri, pledând ca pentru 2030 cel mai târziu.
Se încarcă comentariile...
