FOTO Ungaria a înregistrat peste 170.000 de imigranţi în acest an. Viktor Orban denunţă o „rebeliune“

Peste 3.600 de imigranţi au reuşit să intre din Serbia în Ungaria joi, un nou record, conform unui bilanţ făcut public de poliţia ungară. Precedentul record, înregistrat miercuri, era de 3.321 de persoane. În acest context, Guvernul ungar a mobilizat 3.800 de militari la graniţa cu Serbia şi intenţionează să aresteze toţi imigranţii ilegali începând din 15 septembrie.

Afluxul se repercutează asupra graniţei dintre Ungaria şi Austria, asaltată de mii de imigranţi dornici să ajungă în Germania. Aproximativ 8.000 de imigranţi au trecut joi pe la postul de frontieră de la Nickelsdorf şi peste 3.600 au fost înregistraţi între miezul nopţii şi ora locală 06.00 vineri, a anunţat poliţia austriacă, potrivit Agerpres.

Din cauza afluxului masiv de imigranţi, autostrada care trece prin Nickelsdorf cu destinaţia Ungaria a fost încă o dată închisă circulaţiei vineri dimineaţă.

În acest context, autorităţile de la Budapesta vor să accelereze lucrările de construcţie a unui nou gard - de patru metri înălţime  - şi s-au declarat încântate să „găzduiască o conferinţă privind cooperarea“ între Uniunea Europeană şi ţările din Balcanii de Vest, Serbia şi Macedonia asupra crizei imigranţilor.

În opinia ministrului ungar de Externe, Peter Szijjarto, numărul imigranţilor care intră în Ungaria ar putea ajunge până la 400.000-500.000 până la sfârşitul acestui an. Peste 170.000 de imigranţi, mulţi dintre ei refugiaţi din conflictele din Irak şi în principal din Siria, au fost înregistraţi în Ungaria până acum în acest an, a spus şeful diplomaţiei ungare, potrivit Agerpres.

Viktor Orban: Ne aflăm în faţa unei rebeliuni

Vineri, premierul ungar Viktor Orban a anunţat  că începând din 15 septembrie oricine va intra ilegal pe teritoriul Ungariei va fi arestat, făcând referire în special la imigranţii care trec clandestin graniţa sârbo-ungară. Totodată, el a criticat Comisia Europeană (CE) pentru intenţia de a impune cote obligatorii de imigranţi fără consimţământul şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană (UE), transmite agenţia EFE, citată de Agerpres.

O nouă lege care pedepseşte trecerea ilegală a frontierei ungare cu până la 5 ani de închisoare va intra în vigoare din 15 septembrie. „Ne aflăm în faţa unei rebeliuni“, a declarat Orban după o întâlnire cu preşedintele grupului parlamentar al Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber. Şeful Executivului de la Budapesta a deplâns faptul că unii imigranţi refuză să coopereze cu poliţia ungară, lucru considerat ilegal.

Pe de altă parte, Viktor Orban a spus că se opune propunerii preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, de a repartiza prin cote obligatorii 160.000 de refugiaţi între statele membre UE. „Deciziile europene nu se pot lua fără consimţământul şefilor de stat“, a avertizat premierul conservator ungar, care afirmă că acţionează pentru protejarea prosperităţii Europei şi a „identităţii creştine“.

Danemarca refuză să participe la repartizarea imigranţilor

Danemarca a anunţat vineri că va refuza să ia parte la sistemul de repartizare centralizată a refugiaţilor între ţările Uniunii Europene, propus de CE.

„Nu vom face parte din sistemul de repartizare a 160.000 refugiaţi“, a declarat agenţiei de presă daneze Ritzau ministrul Integrării, Inger Stojberg.

Danemarca a primit aproape 15.000 de solicitanţi de azil în 2014. Raportat la populaţia sa, această ţară a fost anul trecut a cincea din UE după numărul de solicitanţi de azil găzduiţi, în faţa Germaniei, potrivit Eurostat. Copenhaga se aşteaptă să primească alţi aproximativ 20.000 în acest an, relatează Agerpres.

Irlanda acceptă 4.000 de refugiaţi sirieni

În schimb, ministrul irlandez al Justiţiei, Frances Fitzgerald, a anunţat că Irlanda va accepta 4.000 de refugiaţi sirieni, cu 2.900 în plus faţă de numărul anunţat iniţial, informează agenţia de presă germană DPA, citată de Mediafax.

„Irlanda va oferi o primire plină de siguranţă familiilor şi copiilor care au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele din cauza războiului şi a conflictului“, a declarat joi Frances Fitzgerald după o întâlnire a Guvernului.

Ea a anunţat că Guvernul irlandez a decis să construiască o reţea naţională de centre pentru situaţii de urgenţă şi de orientare.

Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie sunt scutite de sistemul european privind azilul şi nu sunt incluse în sistemul de cote pentru repartizarea imigranţilor în UE.

Un nou sistem de cote pentru repartizarea între statele membre UE a 120.000 de solicitanţi de azil suplimentari aflaţi în prezent în Grecia, Ungaria şi Italia a fost anunţat miercuri de CE.

Planul urmăreşte ca povara imigranţilor să fie împărţită corect între ţările din UE în funcţie de diversele resurse ale acestora, însă statele din Europa Centrală şi de Est se opun cotelor obligatorii.

Estonia, Lituania şi Finlanda acceptă sistemul de cote

Joi, Estonia şi Lituania au acceptat să primească mai mulţi imigranţi la solicitarea UE. Estonia va primi 373 de imigranţi (de la 150) şi Lituania 1.105 (de la 325).

De asemenea, Finlanda a acceptat vineri cota de 2 la sută din cei 120.000 de noi solicitanţi de azil care vor fi redistribuiţi între statele membre UE, dar a transmis că se opune sistemului de cote obligatorii propus de CE şi că vrea să reducă ajutoarele pentru refugiaţi, relatează Reuters. Numărul total al solicitanţilor de azil care vin în Finlanda ar urma să crească până la 30.000 în acest an, comparativ cu doar 3.600 în 2014.

Ţările din Grupul de la Vişegrad refuză cotele obligatorii

Ţările Grupului de la Vişegrad - Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia - refuză cotele obligatorii de imigranţi, a anunţat vineri la Praga ministrul ceh de Externe, Lubomir Zaoralek, citat AFP.

Ţările „trebuie să aibă control asupra numărului de refugiaţi pe care sunt pregătiţi să-i accepte şi apoi să le ofere sprijin“, a spus Zaoralek în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la finalul unei întâlniri dintre miniştrii de Externe din cadrul Grupului de la Vişegrad cu şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, care a încercat să-i determine să-şi schimbe opinia.

Frank-Walter Steinmeier face apel la solidaritate europeană

Criza imigranţilor ar „putea fi cea mai mare provocare din istoria“ UE, a apreciat Steinmeier, după care a făcut apel la unitatea ţărilor europene pentru a-i face faţă.

„Dacă suntem uniţi în descrierea situaţiei, noi ar trebui să fim uniţi şi asupra faptului că o astfel de provocare nu poate fi gestionată de către o singură ţară. Avem nevoie de solidaritatea europeană“, a declarat Steinmeier.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat vineri că va convoca un summit extraordinar pe problema imigraţiei dacă miniştrii de Interne nu dau dovadă de „solidaritate şi unitate“ la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de luni, relatează DPA şi Reuters, citate de Agerpres.

„Fără un semn concret de solidaritate şi unitate din partea miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne luni, voi convoca un summit extraordinar al Consiliului European în septembrie pentru criza refugiaţilor“, a scris el pe Twitter.

România şi Bulgaria ar putea condiţiona acceptarea cotelor de imigranţi de aderarea la Schengen

Bulgaria şi România vor condiţiona adoptarea cotelor obligatorii de repartizare a imigranţilor între statele Uniunii Europene de aderarea lor la spaţiul Schengen, a declarat un oficial guvernamental bulgar de rang înalt, citat de publicaţia electronică EUObserver.com.

„Bulgaria şi România au o poziţie diferită de cea a Grupului Vişegrad“, a declarat Meglena Kuneva, referindu-se la Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, care se opun cotelor obligatorii de imigranţi şi insistă pe sporirea controalelor la graniţele externe ale UE.

Premierii celor două ţări, Boiko Borisov şi Victor Ponta, au convenit într-o convorbire telefonică recentă să susţină o poziţie comună pe această temă la reuniunea de luni a miniştrilor de Interne şi Justiţie (JAI), a precizat Kuneva, potrivit Mediafax.

În schimb, vicepremierul bulgar, Rumiana Bacivarova, a declarat vineri că ţara sa nu va cere să fie primită în Schengen în schimbul primirii de refugiaţi, întrucât acestea sunt două chestiuni diferite.

„Nu există nicio condiţie din partea României să accepte refugiaţi în plus, în schimbul aderării la spaţiul Schengen“, a declarat la rândul său pentru EUObserver un purtător de cuvânt al Guvernului român. „Dar ar fi corect ca România (şi Bulgaria) să obţină o decizie finală în octombrie“, a adăugat acesta.

„Bulgaria merită să fie în spaţiul de liberă circulaţie Schengen pentru că a îndeplinit toate criteriile tehnice şi cetăţenii ei au drepturi egale cu cei din celelalte state membre ale UE“, a afirmat Rumiana Bacivarova.

Conform unei scheme anterioare de repartizare a imigranţilor, propusă de Comisia Europeană în mai, Bulgaria a acceptat să găzduiască aproximativ 500 de imigranţi din Grecia şi Italia. Noul plan prezentat săptămâna aceasta de CE propune Bulgariei să accepte încă 1.500 de imigranţi.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că România poate primi aproximativ 1.700 de refugiaţi pe bază voluntară şi a respins cota obligatorie stabilită de CE la 6.351 de imigranţi.

Premierul Victor Ponta nu susţine nici el cotele obligatorii, dar a sugerat că acest lucru va fi discutat la reuniunea miniştrilor de luni.

UNHCR: Aproximativ 400.000 de imigranţi sunt aşteptaţi să ajungă în Europa până la finalul anului 2015

UNHCR a publicat, marţi, un nou raport prin care anunţă că numărul imigranţilor care vor traversa Marea Mediterană şi vor ajunge în Europa va creşte până la 400.000 până la finalul anului 2015, în condiţiile în care 360.000 au realizat deja această călătorie.

„Pentru 2015, UNHCR estimează că aproximativ 400.000 de refugiaţi vor solicita protecţie socială în Europa după ce vor traversa Mediterana. În 2016, numărul refugiaţilor ar putea ajunge la 450.000“, se precizează în raport.

Potrivit unui raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) publicat pe 1 septembrie, aproximativ 350.000 de imigranţi au traversat Marea Mediterană în cursul anului 2015, iar cel puţin 2.643 de persoane au murit în această încercare de ajunge în Europa.

Majoritatea imigranţilor care sosesc pe insulele Lesbos sau Kos în Grecia traversează teritoriile Macedoniei, Serbiei şi Ungariei cu scopul de a ajunge în ţări din vestul şi nordul Europei, în special în Germania. Imagini sugestive cu periplul acestora au fost transmise redacţiei Adevărul de fotograful Ciprian Hord.