Experţi ruşi: Bucureştiul nu poate fi cucerit în două zile, aşa cum spunea Putin
0„Dacă voiam, în două zile aş fi avut trupe ruseşti nu doar în Kiev, dar şi în Riga, Vilnius, Talinn, Varşovia şi Bucureşti“, se pare că ar fi spus Vladimir Putin pe 18 septembrie. Această afirmaţie ar fi fost spusă preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, care apoi ar fi transmis-o oficialilor europeni. Oricum, potrivit „EUobserver“ care solicitat părerea a trei analişti politici, Putin nu ar putea ajunge în Bucureşti, în doar două zile.
Trei analişti politici, rugaţi de „EUobserver“ să spună dacă ameninţarea lui Putin este posibilă, au avertizat că mai realistă este ameninţarea cu „războiul hibrid“, adică şantajul economic, manipulaţii politice şi acţiuni militare sub acoperire. Astfel, Pavel Baev, Pavel Podvig, şi Igor Sutiaghin, experţi în politica rusă, susţin că acest „război hibrid“ va dezbina NATO privind metodele de intervenţie.
La Bucureşti este aproape imposibil de ajuns
În ceea ce priveşte ameninţarea făcută de Putin, liderul american Barack Obama a vizitat recent Talinn şi Varşovia şi a promis că un atac din partea Rusiei ar activa Articolul V din acordul NATO privind apărarea colectivă. Însă, acest articol nu a fost pus în practică niciodată şi nimeni nu ştie dacă americanii sau francezii ar fi dispuşi să moară pentru Estonia sau Polonia într-un război nuclear, notează „Euobserver“.
În cazul în care Articolul V nu este activat, analiştii cred că statele baltice sunt „fără apărare“ din cauza proximităţii de Rusia.
Însă, altul este cazul cu Bucureştiul şi Varşovia, consideră ei. „Bucureştiul iese complet din ecuaţie. Trupele ruseşti ar trebui să traverseze un teritoriu uriaş pentru a ajunge acolo, lucru imposibil din punct de vedere tehnic“, spune Baev.
„Ar trebui să traversezi marea pentru a ajunge la Bucureşti, iar Rusia nu este capabilă să facă asta“, adaugă şi Sutiaghin. În schimb, analistul consideră că Varşovia este mai vulnerabilă.
Varşovia este mai vulnerabilă ca Bucureştiul
Tancurile şi infanteria rusă ar putea ataca Polonia prin Belarus, iar rachetele Iskander ruseşti ar putea lovi oraşele poloneze din Kaliningrad. Însă planurile Rusiei şi trupele de teren ar trebui să se desfăşoare departe de bază, astfel confruntându-se cu complicaţii privind alimentarea şi rutele de aprovizionare.
Sutiaghin a adăugat că avioanele NATO ar putea provoca probleme serioase în momentul în care forţele Rusiei ar trece în teritoriul acoperit de Articolul V. „Fără superioritate aeriană, Putin nu are nicio şansă să câştige un asemenea conflict. Proporţia dintre forţe terestre NATO şi ruseşti din Europa, este în favoarea NATO, de patru la unu, chiar dacă luăm în considerare şi trupele asiatice ale Rusiei. Dacă nu, rata devine de şapte la unu în favoarea NATO“, explică specialistul.
„E greu de ştiut ce e în mintea lui Putin“ de a făcut o asemena afirmaţie
Dar, dacă afirmaţiile lui Putin despre Varşovia şi Bucureşti sunt false, de ce ar fi spus asta? Baev consideră că ameninţarea poate nelinişti pe unii, însă adevăraţii generali ştiu că nu este credibilă. Tot Baev a notat faptul că Putin poate avea o idee distorsionată despre capabilităţile sale. „El locuieşte în Kremlin, într-o zonă foarte bine organizată unde nimeni nu-i contrazice părerile. Toţi spun «Da, domnule preşedinte. Bineînţeles că putem face asta»“, explică Baev.
Însă, liderii militari, occidentali şi ruşi, au o imagine mai corectă despre adversar, mult mai bine stabilită decât în timpul Războiului Rece. „Este foarte greu de ştiut ce e în mintea lui Putin, însă eu privesc afirmaţiile lui ca o figură de stil. El încearcă să proiecteze o imagine a unei persoane capabile să-şi asume riscuri, în timp ce Occidentul nu vrea. Cacealmaua pare să funcţioneze, nimeni nu-i cere să-şi arate cărţile“, este de părere Podvig.
„Am observat că Vestul este foarte prudent în oferirea de armament Ucrainei, parte din cauză că nimeni nu vrea o mişcare în acea direcţie, fapt care ar putea declanşa un conflict“, conchide Podvig.
Pavel Baev a lucrat la un institut de cercetare al Ministerului Apărării din Rusia, iar acum este consilier la institutul PRIO din Oslo, Norvegia. Pavel Podvig a predat la Institutul de Fizică din Moscova, iar acum lucrează la Institutul ONU pentru Cercetări privind Dezarmarea din Geneva. Igor Sutiaghin a lucrat la Academia de Ştiinţe din Moscova, înainte să fie arestat pentru spionaj. A schimbat taberele, trecând de partea britanicilor, iar acum lucrează pentru Rusi, un think-tank, din Londra.
Citeşte şi:
Garry Kasparov, cunoscut ca fiind cel mai bun jucător de şah din lume, are o nouă misiune. El speră să convingă lumea că cea mai mare ameninţare globală nu este gruparea teroristă Statul Islamic, ci Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse.
De câteva săptămâni, statul ucrainean se plasează într-o nouă realitate: cea a obligării sale la armistiţiu şi compromis cu Moscova, prin forţa împrejurărilor.
Agresiunea din Ucraina şi anexarea Crimeei au fost plănuite de Vladimir Putin încă din 2003, atunci când la Kiev a izbucnit „Revoluţia ortocalie”, susţine Andrei Ilarionov, consilier al lui Putin în primul său mandat la Kremlin, între 2000 şi 2005.
Tacticile neortodoxe nu reprezintă o noutate într-un conflict. „Ruşii erau adversarii care aruncau sabia şi luau o bâtă“, scria Lev Tolstoi în „Război şi Pace“. În Ucraina, ruşii au luat bâta, însă intervenţiile Moscovei din ultimele luni, războiul din Crimeea şi din regiunile Lugansk şi Doneţk, au stabilit un nou indicator al artei războiului, potrivit „Financial Times“.
Se încarcă comentariile...
