Europenii caută soluții să ajute Ucraina pe cont propriu pentru a umple golul lăsat de SUA

Aliații europeni au intensificat semnificativ producția militară și achizițiile de muniție din țări terțe pentru a ajuta Kievul, contribuind la umplerea golului cauzat de întârzierea SUA.

La cea de-a 20-a întâlnire a Formatului Ramstein, Ucraina a venit, marți, cu o listă generală vizând inclusiv mai multe sisteme de apărare aeriană și rachete, sisteme moderne de război electronic și vehicule blindate, și a ieșit de la întâlnire cu un nou pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro din partea Germaniei și mai multe angajamente din partea Poloniei și a altor membri ai coaliției, notează Politico.

„Nu este de mirare că Ucraina are nevoie de ajutor militar mai mult și mai rapid din partea partenerilor săi. Ne-am mărit propria producție de apărare de trei ori față de anul trecut și o vom crește de șase ori anul acesta”, a declarat ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, în cadrul unei conferințe de presă virtuale marți. „Amploarea războiului este enormă, motiv pentru care încă avem nevoie de provizii militare de la aliați”.

Promisiunile SUA

Secretarul american al Apărării a încercat să-i convingă pe aliații europeni că administrația Biden este angajată să sprijine Ucraina, chiar dacă Washingtonul a rămas practic fără bani pentru a înarma Kievul.

Lloyd Austin a avertizat marţi că supravieţuirea Ucrainei este în pericol şi a încercat să convingă aliaţii că Statele Unite rămân angajate faţă de Kiev, chiar dacă Washingtonul a rămas practic fără bani pentru a continua să înarmeze forţele ucrainene, relatează Reuters.

„Devine din ce în ce mai greu pentru liderii americani să călătorească în Europa cu mesajul că Statele Unite sunt dedicate pe termen lung Ucrainei”, a declarat pentru Reuters Rachel Rizzo, cercetătoare la Centrul pentru Europa al Consiliului Atlanticului, cunoscutul think tank din Washington.

„Mesajul privind această susținere financiară, militară, economică pe termen lung contrazice realitatea a ceea ce se întâmplă pe Dealul Capitoliului”, adaugă Rizzo, cu referire la Congresul american.

Ucraina speră că din aprilie va primi suficiente muniţii pentru a putea opri înaintarea trupelor ruse, odată ce vor începe să sosească obuzele achiziţionate din state terţe printr-o iniţiativă gestionată de .

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunţat deja în cadrul acestei reuniuni că ţara sa oferă Ucrainei încă un pachet de ajutor militar, de 500 de milioane de euro, care cuprinde, printre altele, 10.000 de obuze.

Finlanda va aloca 30 de milioane de euro pentru achiziţionarea de obuze pentru Ucraina în cadrul iniţiativei cehe, a anunțat ministrul finlandez al apărării Antti Hakkianen pe rețeaua de socializare X.

Până la sfârșitul lunii martie 2024, Uniunea Europeană intenționează să furnizeze Ucrainei aproape 500.000 de obuze din milionul de muniții de artilerie promise, a afirmat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru Afaceri Externe, Peter Stano, ca răspuns la întrebarea în ce stadiu se află în prezent implementarea inițiativei UE.

Stano a adăugat că unul dintre obiectivele politice rămâne neschimbat - furnizarea de un milion de proiectile Ucrainei în acest an.

Sprijinul europenilor nu este suficient

Însă oficialii americani spun că realitatea este că, fără susținerea SUA, sprijinul european pentru Ucraina nu va fi suficient pentru a face față asaltului rusesc.

„Nu există un mod prin care aliații noștri să își combine cu adevărat forțele pentru a compensa lipsa sprijinului SUA”, a declarat un înalt oficial american din domeniul apărării pentru Reuters.

Republica Cehă şi-a asumat o iniţiativă pentru a gestiona o achiziţie masivă de obuze pentru armata ucraineană, aflată în criză de muniţie după ce UE i-a livrat doar circa 30% din cele un milion de obuze de calibrul 155 mm promise în martie anul trecut, iar ajutorul american este în continuare blocat în Congresul SUA.

Au fost astfel identificate în state din afara UE, neprecizate, surse pentru achiziţia a circa 500.000 de obuze de calibrul 155 mm şi a circa 300.000 de obuze de calibrul 122 mm. Potrivit guvernului de la Praga, în urma contribuţiilor financiare puse la dispoziţie de mai multe state sunt asigurate deocamdată fonduri pentru achiziţia a circa 300.000 de obuze, iar livrarea acestora către Ucraina ar urma să înceapă cel târziu în iunie, un termen mai puţin optimist decât cel avansat de premierul ucrainean.

Zelenski cere rachete pentru antiaeriană

Kievul insistă asupra „furnizării de rachete cu rază medie şi lungă de acţiune pentru a tăia rutele logistice ruse în teritoriile ocupate”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor ţării sale de asemenea mai multe sisteme antiaeriene, subliniind că numai luna aceasta armata rusă a lansat asupra teritoriului ucrainean încă 130 de rachete, 320 de drone de atac şi circa 900 de bombe ghidate.

„Cerem mai multă protecţie, în mod precis un număr deplin realist de sisteme antiaeriene pe care partenerii noştri le deţin”, a scris Zelenski pe platforma X.

„Patriot şi alte sisteme trebuie să facă lucrul pentru care sunt concepute: să protejeze vieţi, nu să se depună praful pe ele în depozite”, a insistat preşedintele ucrainean.

Charles Michel : Trebuie să trecem pe modul „economie de război“

Europa trebuie să-şi consolideze capacităţile de apărare şi să treacă la o abordare de tipul „economie de război“ ca răspuns la ameninţarea reprezentată de Rusia, a declarat luni preşedintele Consiliului European, Charles Michel, citat de Reuters.

Într-un articol de opinie publicat în ziare europene, Michel - care va prezida joi și vineri- o reuniune a liderilor UE pentru a discuta despre sprijinul destinat Ucrainei - a afirmat că este nevoie ca Europa să-şi asume responsabilitatea pentru propria securitate şi să nu se bazeze prea mult pe sprijinul unor ţări precum SUA.

„Dacă nu vom avea un răspuns corect din partea UE şi nu vom acorda suficient sprijin Ucrainei pentru a opri Rusia, noi vom urma la rând. Deci, trebuie să fim pregătiţi pentru apărare şi să trecem la o abordare de tipul 'economie de război“, a declarat Michel. „Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război“, a insistat şeful Consiliului European.

Deşi Europa a făcut progrese de la invazia Moscovei în februarie 2022 în Ucraina - inclusiv prin creşterea capacităţii de producţie militară cu 50% - este nevoie de mult mai mult, a declarat Charles Michel, subliniind că, timp de decenii, Europa nu a investit suficient în securitatea şi apărarea sa.

El a îndemnat ţările membre ale UE să se asigure că Ucraina primeşte ceea ce are nevoie pe câmpul de luptă, inclusiv prin cheltuirea banilor UE pe echipamente militare şi prin utilizarea profiturilor excepţionale obţinute din activele imobilizate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina.

Totodată, înaltul oficial european a îndemnat ţările membre ale blocului comunitar să faciliteze investiţiile în apărare, inclusiv prin luarea în considerare a modificării mandatului Băncii Europene de Investiţii (BEI), instrumentul de creditare al UE, pentru a-i permite să sprijine industria de apărare a Europei.

Ţările UE au aprobat luni un acord vizând creşterea sprijinului UE pentru forţele armate ucrainene cu 5 miliarde de euro pe fondul avertismentelor că forţele Kievului au nevoie de mai multe resurse pentru a rezista în faţa unei armate ruseşti mult mai mari, în timp ce un pachet de ajutor american de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina este blocat în Congres.

Propunerea șefului diplomației UE

Pe de altă parte, şeful politicii externe al blocului, Josep Borrell, a declart, marți, că

Uniunea Europeană ar trebui să preia 90% din veniturile din activele ruseşti îngheţate în Europa şi să le transfere într-un fond administrat de UE care finanţează armamentul pentru Ucraina, transmite Reuters.

Borrell a adăugat că restul de 10% ar urma să fie transferat la bugetul UE pentru a stimula capacitatea industriei ucrainene de apărare. Oficialul european a precizat că va prezentat propunerea statelor membre în cursul zilei de miercuri, înainte de summitul liderilor Uniunii Europene, programat joi și vineri.

Inițiativa implică folosirea profiturilor generate de activele rusești din Europa, și nu activele în sine. Josep Borrell a estimat că ar fi vorba de circa trei miliarde de euro anual.

Un oficial european de rang înalt spunea, săptămâna trecută, că activele sechestrate în Uniunea Europeană după invadarea Ucrainei de către Rusia ar putea genera profituri totale între 15 și 20 de miliarde de euro până în 2027, în funcție de evoluția dobânzilor globale.

Aproximativ 70% din toate activele rusești imobilizate în Occident sunt în depozitarul central belgian de valori mobiliare Euroclear. Acolo se află aproximativ 190 de miliarde de euro în diferite titluri și în numerar, care aparțin ale Băncii Centrale a Rusiei.

De la începutul războiului și până în februarie anul trecut, profiturile generate de activele rusești s-au ridicat la 5,2 miliarde de euro.

De asemenea, premierul britanic Rishi Sunak a cerut țărilor occidentale să fie „mai îndrăznețe“ și să confiște activele rusești înghețate pentru a le redistribui Ucrainei.