Europa oferă Africii 1,8 miliarde de euro pentru a limita fluxul de imigranţi care vin pe bătrânul continent

Liderii UE au convenit, joi, să acorde Africii 1,8 miliarde de euro pentru a limita fluxul de imigranţi care sosesc în Europa, însă unii lideri africani consideră că ajutorul oferit de Europa este insuficient.  România va da 100.000 de euro, pe lângă suma cu care contribuie la fondul constituit de UE.

Uniunea Europeană a anunţat joi, în speranţa de a limita criza imigranţilor, crearea unui fond de ajutor pentru Africa în valoare de aproape 1,8 miliarde de euro, pe care statele membre sunt invitate să-l completeze pentru a dubla suma disponibilă, transmite AFP.  România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, care a promis că statul român va da 100.000 de euro, pe lângă suma cu care contribuie la fondul constituit , Bucureştiul fiind al 17-lea contributor în rândul celor 28 de state membre .  Cele 1,8 miliarde de euro provin din instrumente de finanţare ale Uniunii Europene.

Până în prezent, 25 de state UE, plus Norvegia şi Elveţia (care nu fac parte din UE), au anunţat o contribuţie totală de aproximativ 78,2 de milioane de euro.

Cea mai mare sumă a fost oferită de Olanda - 15 milioane de euro. Italia şi Belgia s-au angajat să dea câte 10 milioane de euro, Finlanda - 5 milioane de euro, Elveţia - 4,6 milioane de euro.

Luxemburg va da 3,1 milioane de euro, iar Austria, Danemarca, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Spania, Suedia şi Marea Britanie, câte 3 milioane de euro. Croaţia, Cipru şi Grecia nu anunţaseră dacă vor contribui sau nu.

Ajutoarele vor fi direcţionate către 23 de state africane, printre care se află Nigeria, Libia şi Eritreea, ţări din care provin cei mai mulţi imigranţi africani care sosesc pe continentul european.

Pentru moment, contribuţiile promise de ţările europene nu ajung decât la un total de circa 78 de milioane de euro în plus faţă de suma deja alocată la nivelul UE, conform Comisiei Europene. 

„Pentru ca fondul fiduciar pentru Africa şi răspunsul nostru să fie credibile, vreau să văd mai multe state membre care îşi aduc contribuţia pentru a se alinia la anvelopa de 1,8 miliarde de euro deblocată de UE", astfel încât să se ajungă la un total de 3,6 miliarde de euro, a insistat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker . 

Lideri africani, nemulţumiţi

Însă unii lideri africani au obiectat faţă de suma acordată. Macky Sall, preşedintele Senegalului, una dintre ţările care vor beneficia de ajutoarele oferite de UE, a reclamat că fondurile convenite în valoare de 1,77 miliarde de euro sunt „insuficiente“.

El a făcut  apel la europeni  „să dezvolte migraţia legală, pentru a le oferi oportunităţi“' africanilor îndeosebi în domeniul universitar. Europa „insistă prea mult“' asupra necesităţii ca ţările africane să primească mai mulţi migranţi returnaţi din Europa, a afirmat  Macky Sall. „Cred că este o chestiune de fond, filosofică: nu se poate insista asupra readmiterii africanilor în ţările lor în timp ce se vorbeşte despre primirea sirienilor şi a altora“, a afirmat  preşedintele senegalez, deplângând „tratamentul diferenţiat“, „discriminatoriu“.

„Cursă contracronometru“ pentru salvarea  Schengen 

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat că Uniunea Europeană este angajată într-o „cursă contracronometru“ pentru a salva acordurile Schengen privind libera circulaţie a persoanelor. „Slvarea Schengen este o cursă contracronometru şi suntem hotărâţi să câştigăm. 

Modalitatea prin care putem câştiga este să acţionăm pentru a implementa toate deciziile pe care le-am luat déjà“, a declarat Donald Tusk în capitala malteză La Valletta, la sfârşitul summitului UE-Africa consacrat problemei migraţiei. Salvarea spaţiului Schengen depinde de implementarea măsurilor adoptate până acum în criza migranţilor, inclusiv de planul de acţiune care s-a convenit la summitul din Malta, a subliniat Tusk. El a explicat că planul trebuie pus în practică până la sfârşitul lui 2016.

Suedia a reintrodus controalele la graniţă

Slovenia a început, miercuri, să ridice un gard de sârmă ghimpată la graniţa cu Croaţia, pentru a controla mai bine fluxul de migranţi, ce continuă să treacă în fiecare zi cu miile această graniţă în drumul lor către vestul Europei, iar Suedia a reintrodus controalele la frontiere. 

„Daţi-mi voie să spun că evoluţiile recente din Germania, Suedia, Slovenia şi din alte ţări arată cu cea mai mare claritate presiunea uriaşă cu care se confruntă statele member“, a declarat Tusk după două zile de discuţii cu liderii europeni şi africani în capitala malteză. 

Suedia, ţară membră Schengen, a restabilit joi la prânz controalele temporare la frontiere din cauza afluxului de migranţi, premierul Stefan Lofven apreciind cu acest prilej că spaţiul de liberă circulaţie Schengen va putea funcţiona mai departe numai dacă va fi gestionat împreună de toate statele membre, transmite agenţia EFE.

„Avem nevoie de un alt system“, a declarat în faţa presei şeful guvernului suedez, fiind întrebat dacă spaţiul Schengen mai este sustenabil în contextul actualului val migrator. El a subliniat că decizia de reintroducere a controalelor la graniţă a fost luată pentru asigurarea securităţii frontierelor şi pentru a se putea verifica identitatea persoanelor care intră în ţară. Măsura, valabilă deocamdată doar pentru 10 de zile, se aplică la punctul de trecere a frontierei de pe podul Strâmtorii Sund (ce leagă capitala daneză Copenhaga de oraşul suedez Malmo) şi în porturile unde sosesc navele de pasageri din Danemarca şi Germania. 

Ţările Grupului de la Visegrad vor trimite peste 300 de grăniceri şi poliţişti în Grecia

Statele membre ale Grupului de la Visegrad (V4) - Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia - vor trimite peste 300 de grăniceri şi poliţişti în Grecia, unde "valul de imigranţi pate fi oprit la graniţele sudice", a declarat joi premierul ungar, Viktor Orban, cu ocazia summitului din Malta, relatează MTI.

Statele V4 au convenit, cu ocazia summitului de la Valletta pe tema imigraţiei, să contribuie împreună la fondurile menite să combată valul de imigranţi, a declarat Orban pentru postul public de televiziune ungar M1.

Premierul ungar a apreciat că situaţia din prezent privind migraţia în Europa "nu este o situaţie din care toată lumea câştigă, ci una din care nimeni nu câştigă".

Peste 8.000 de migranţi au sosit în sudul Serbiei în 24 de ore 

Peste 8.000 de migranţi au ajuns la centrul de primire de la Presevo, în sudul Serbiei, venind de la Miratovac, la graniţa cu Macedonia, în ultimele 24 de ore, a declarat coordonatorul Biroului pentru Tineret de la Presevo, Valjon Arifi, relatează Tanjug. 

Alarmaţi de faptul că Slovenia construieşte un gard la graniţa cu Croaţia, migranţii s-au grăbit să ajungă cu trenul, autobuze, maşini şi taxiuri, a afirmat Arifi pentru agenţia de presă sârbă.

El a menţionat că aproximativ 10.000 de migranţi au trecut pe la Miratovac şi s-au înregistrat acolo în decurs de 24 de ore după greva din Grecia. „Deoarece vineri a fost anunţată o grevă în Grecia, autorităţile sârbe se aşteaptă la un aflux redus de refugiaţi în următoarele trei zile, după care se aşteaptă ca numărul migranţilor să crească ajungând la circa 20.000“, a precizat Arifi.

Se caută bani şi pentru Turcia

Comisia Europeană (CE) a propus liderilor statelor UE includerea în bugetul comunitar a 500 de milioane de euro pentru a ajuta Turcia să gestioneze pe teritoriul ei problema refugiaţilor şi a cerut celor 28 de state să contribuie în acelaşi scop cu încă 2,5 miliarde de euro, relatează agenţiile Reuters, EFE şi AFP, citând surse comunitare ce fac referire la discuţiile avute joi în Malta la summitul european ce a urmat summitului UE-Africa pe tema migraţiei. 

Cele 3 miliarde de euro ar urma să fie oferite Turciei pe parcursul următorilor doi ani. Aceste fonduri au fost cerute de guvernul de la Ankara pentru a încheia cu UE un acord în vederea stăvilirii afluxului de migranţi care traversează Turcia în drumul lor către vestul Europei.

Un astfel de acord a fost deja schiţat în urma vizitelor efectuate luna trecută la Bruxelles de preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi apoi la Ankara de comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn. Dar înţelegerea nu a fost finalizată, întrucât guvernul turc a respins oferta CE ca 3 miliarde de euro din fondurile de preaderare la UE destinate Turciei să fie folosite de această ţară pentru gestionarea crizei refugiaţilor, Ankara solicitând să primească în acest scop alte fonduri de o valoare echivalentă şi suma lor să fie apoi revizuite anual. 

Pentru a se avansa către încheierea acestui acord cu guvernul turc, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cancelarul german Angela Merkel au declarat la sfârşitul reuniunii din Malta că se va organiza un summit UE-Turcia, dar data nu a fost încă stabilită, şefa guvernului de la Berlin vorbind despre sfârşitul lunii noiembrie ori începutul lunii decembrie. 

Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a declarat că Germania trebuie să-i ofere unilateral ajutor Turciei pentru refugiaţi în vederea reducerii fluxului de refugiaţi către Grecia prin traversarea Mării Egee dacă Uniunea Europeană nu reuşeşte să ajungă la un acord cu Ankara în această privinţă.

„Dacă europenii pot acţiona doar într-o manieră limitată, iau în considerare ca Germania să acţioneze singură sau să plătească pe cont propriu“, a spus Sigmar Gabriel într-o şedinţă a Partidului Social-Democrat (SPD), membru al coaliţiei guvernamentale conduse de cancelarul Angela Merkel.

Pentru a colabora în oprirea valului de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu şi Asia, Turcia mai solicită blocului comunitar liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii turci, accelerarea aderării la UE şi crearea unei zone de securitate în Siria, pentru primele două cereri Ankara primind deja promisiuni din partea UE.