Europa, în căutarea consensului post Brexit

Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene se întâlnesc, joi şi vineri, la Bruxelles, pentru un Consiliu European consacrat în special problemelor economice, migraţiei şi apărării după plecarea Marii Britanii din UE.

Şefii de stat sau de guvern europeni se reunesc timp de două zile, dar fără premierul britanic Theresa May , cum a devenit uzual pentru reuniunile consacrate viitorului Uniunii Europene după plecarea programată a Regatului Unit. Alegerea următorului preşedinte al Consiliului European şi pregătirea unei declaraţii privind viitorul UE 27, se află pe ordinea de zi.

Vrând să arate că UE este capabilă de unitate pentru a se relansa după Brexit, liderii europeni pot totuşi să se teamă de noi note false.  Viitorul polonezului Donald Tusk la conducerea Consiliului European, după un prim mandat care a început în 2014, le va oferi o primă ocazie începând de joi după-amiază.

O largă majoritate din cele 28 de state membre ale UE sunt favorabile acordării unui nou mandat fostului premier polonez Tusk, liberal, la preşedinţia instituţiei, care coordonează summiturile liderilor naţionali la care sunt stabilite priorităţile politice ale UE. 

Liderii europeni şi-au propus ca în această primăvară să se concentreze asupra creării de noi locuri de muncă, creşterii economice şi competitivităţii. Cei 27 vor discuta despre situaţia economică din Europa, politica comercială, progresele înregistrate în ceea ce priveşte strategia  pieţii unice.

Scenariile lui Juncker

Jean-Claude Juncker le-a pregătit terenul privind reformarea UE, săptămâna trecută, propunând cinci scenarii, de la o Europă care se mulţumeşte a fi o piaţă unică la o Uniune mai integrată, inclusiv o Europă „cu mai multe viteze“. 

Varianta referitoare la o Europă „cu mai multe viteze“ domină dezbaterile, beneficiind de un sprijin puternic din partea Parisului şi a Berlinului, dornice să avanseze pe teme precum întărirea apărării europene, fără să fie blocate de către ţări recalcitrante.

Luni, la Versailles, Italia şi Spania s-au alăturat cuplului franco-german pentru a susţine această idee, aprobată şi de ţările din Benelux (Belgia, Olanda şi Luxemburg). 

Parchet european

Însă alte ţări sunt îngrijorate de ideea de a deveni ţări de zona a doua, precum cele din Grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), care s-au opus deja politicii Bruxellesului privind migraţia. 

„Este nevoie de o reflecţie politică“ în legătură cu acest subiect „periculos“, avertizează un înalt responsabil european. „Mesajul cheie al summitului de la Roma va trebui să fie <<unitate>>. A spune la Roma că avem nevoie mai mult de o Europă cu mai multe viteze ar suna fals“, a adăugat el. 

UE permite deja avansarea în ritmuri diferite. Liderii ar trebui să ilustreze aceasta, joi, dând „undă verde“ înfiinţării unui parchet european care să combată fraudarea fondurilor europene, ce nu ar acoperi din start decât o parte din statele membre.