Europa are multe de învăţat din experimentul Greciei cu populismul

0
0
FOTO AFP
FOTO AFP

Cu o strângere de mână discretă, la uşile Palatului Maximos, Alexis Tsipras a predat funcţia de prim-ministru, luni, liderului formaţiunii Noua Democraţie, Kyriakos Mitsotakis.

A fost o predare de putere neinteresantă, care a  anunţat întoarcerea Greciei la normalitate, după ce a fost centrul uneia dintre cele mai tumultoase perioade din istoria economică a lumii, noteaz[ New York Times. 

Victoria la alegerile de duminică a unui partid tradiţional de centru-dreapta a însemnat sfârşitul flirtului dintre Grecia şi politica populistă a stângii radicale, chiar dacă radicalii din partidul Syriza al lui Tsipras s-au transformat într-o forţă principală de centru-stânga.

Experimentul Tsipras ar putea prezenta lecţii importante Europei şi noii ei serii de populişti anti-establishment. Grecia a reprezentat un caz special şi dureros, dar experienţa sa a arătat că, în special pentru ţările mici, dacă eşti în zona euro, „ nu eşti liber să adopţi o politică economică radicală“, a spus Charles Grant, directorul Centrului pentru Reformă Europeană. „Combinaţia de norme ale ue şi pieţe financiare a forţat un fel de ortodoxiei asupra Greciei şi probabil că va funcţiona similar în cazul Italiei“.

Cealaltă lecţie majoră, potrivit lui Grant, este că „ideea unei ţări mici care părăseşte euro, indiferent de avantajele sau dezavantajele euro, este o nebunie şi că însăşi zona euro nu se va destrăma“.

Mujitaba Rahman, director executiv pentru Grupul  Europei şi Eurasiei, a subliniat această idee. 

„Experimentul Syriza este consistent cu experienţa altor state membre UE care de asemenea au încercat să sfideze UE şi pieţele de capital şi au eşuat – precum Portugalia şi, mai recent, Italia“, a spus el. 

„Atunci când Uniunea Europeană şi pieţele de capital se aliniază, în cputarea unor schimbări care vor face mai sustenabile fondurile unei ţări sau mediul în care operează sectorul privat, guvernele – indiferent cât de radicale sunt ele – nu au altă opţiune, decât să reformeze“, a precizat Rahman. „Experienţa Greciei este un avertisment, însă cele ale Portugaliei, Spaniei şi Greciei au fost şi ele avertismente“.

Deşi nu toţi populiştii sunt la fel şi mulţi care fac parte din valul mai nou european, precum cazul Ungariei, au ajuns la putere cu ajutorul politicilor anti-imigranţi, Grecia ar putea reprezenta un indiciu că populiştii de la putere se pot comporta în mod responsabil în cele din urmă, a spus Mark Leonard, director al Consiliului European pentru Relaţii Externe.

„Populiştii nu sunt mereu la fel de înspăimântători în timpul mandatului pe cât ar părea“, a spus el, menţionând experimentul populist în desfăşurare din Italia, unde euroscepticii sunt la putere, dar sunt reticenţi în a provoca UE şi normele bugetare ale euro.

Tsipras a primit laude de la Bruxelles şi Washington pentru transformarea sa într-un politician care respectă instituţiile, o schimbare pe care mulţi o consideră trădare. Criticii spun că transformarea a venit doar după ce fostul premier a adus daune majore economiei Greciei.

Dacă Grecia s-a întors la normalitate, atunci această nouă stare de normalitate se aseamănă în multe feluri cu vechiul normal, Grecia redevenind o ţară europeană de periferie care nu mai are potenţialul de la destabiliza pieţe globale sau de a doborî euro.

Tsipras a fost nevoit să accepte termeni foarte duri ca să evite expulzarea Greciei din zona euro, implementând politici dure de austeritate şi costând economia miliarde de dolari după ce a închis sitemul financiar, distrugând încrederea în bănci.

În cele din urmă, Tsipras a făcut destul de puţine, în ciuda promisiunilor făcute Bruxellesului şi Fondului Monetar Internaţional, de a restructura administraţia publică a Greciei şi economia sa clientelară.

Deşi economia dă semne de creştere uşoară, preconizată la 2 la sută în acest an, producţia naţională a Greciei a scăzut cu un sfert în timpul crizei. Rata şomajului este cea mai mare din UE – în jur de 18 la sută şi ţara se confruntă şi cu un „exod al creierelor“, multe persoane cu studii superioare preferând să lucreze în străinătate.

Mitsotakis are de gând să deblocheze uneie proiecte de privatizare pe care Tsipras nu a reuşit niciodată să le ducă la bun sfârşit şi a promis că va reduce taxele pentru clasa mijlocie.

„Are dreptate când spune că clasa mijlocie a Greciei are nevoie să fie salvată“, a spus Maria Demertzis, director adjunct la Bruegel, un institut de cercetare economică din Bruxelles. „Dar trebuie făcut în termeni“ stabiliţi cu Bruxellesul, care până acum a spus că nu pot fi făcute schimbări.

Grecia pare a se fi întors la sistemul tradiţional de două partide. „Ne-am întors la sistemul de două partide pe care îl aveam înainte de criză“, a spus Demertzis. „Este ceva bun sau rău? E greu de spus. Însă e ceea ce Grecia cunoaşte şi oferă stabilitate“.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite