De ce vorbește Putin tocmai acum despre „sfârșitul războiului” din Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a sugerat sâmbătă că războiul din Ucraina ar putea „să se îndrepte spre final”, o declarație ce suscită întrebări privind motivația liderului rus în condițiile în care Kremlinul era sigur până recent că deține inițiativa pe front. Comentariile liderului rus ar putea fi un indiciu că victoria lentă, dar sigură nu mai este o certitudine, se arată într-o analiză The Guardian.

Parada de 9 mai a fost redusă la defilare și un spectacol aerian FOTO PROFIMEDIA

Deși Rusia continuă ofensiva în estul Ucrainei, o serie de evoluții din ultimele luni au diminuat perspectiva unei victorii lente, dar sigure, pentru Moscova.

De la pierderi teritoriale și dificultăți de recrutare, până la atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere și deturnarea atenției SUA, presiunile asupra Kremlinului se acumulează.

1. Rusia pierde din elanul ofensiv pe front

După eșecul contraofensivei ucrainene din vara anului 2023, Rusia a reușit să cucerească treptat teritorii ucrainene. Chiar dacă aceste câștiguri au fost obținute cu pierderi umane uriașe, acestea au alimentat totuși percepția că Ucraina pierde războiul, într-un ritm lent, dar sigur, astfel că victoria Rusiei e inevitabilă.

Totuși, situația s-a modificat în ultimele luni. Recucerirea orașului Kupiansk de către Ucraina, în decembrie, i-a surprins inclusiv pe experții militari occidentali. Moscova susținuse anterior că localitatea fusese deja capturată de armata rusă.

În paralel, Ucraina a reușit să reducă avantajele tehnologice ale Rusiei. Restricționarea utilizării serviciului Starlink pentru forțele ruse și limitarea accesului la Telegram au afectat comunicațiile invadatorilor și au permis Kievului să recupereze peste 100 de kilometri pătrați în regiunea Zaporojie.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia a pierdut controlul asupra a peste 70 de kilometri pătrați de teritoriu doar în luna aprilie. Este prima pierdere netă de teritoriu suferită de Moscova din august 2024, atunci când Ucraina a lansat ofensiva surpriză în regiunea rusă Kursk.

În plus, în februarie și martie, trupele ruse au înregistrat câștiguri minime, evoluții care, iarăși, încep să diminueze perspectiva unei ofensive în ritm de melc, dar care se va termina cu o izbândă.

2. Pierderile umane ale Rusiei depășesc ritmul recrutărilor

Oficialii ucraineni susțin că, în ultimele cinci luni, Rusia a pierdut mai mulți soldați decât reușește să recruteze. Deși cifrele nu pot fi verificate independent, estimările Kievului se bazează pe filmări de pe câmpul de luptă.

Conform datelor prezentate de Ucraina, armata rusă ar fi pierdut aproximativ 35.000 de soldați, uciși sau răniți, în lunile martie și aprilie, majoritatea victimelor fiind provocate de atacurile cu drone.

În același timp, recrutările au încetinit semnificativ. Economistul Janis Kluge estimează că Rusia nu mai recrutează decât între 800 și 1.000 de recruți pe zi, adică între 24.000 și 30.000 lunar. Datele se bazează pe analiza bugetelor regionale și coincid cu declarațiile fostului președinte Dmitri Medvedev, care afirma recent că „peste 80.000” de persoane au semnat contracte cu armata rusă în primul trimestru al anului.

Pe de altă parte, nu sunt indicii că Vladimir Putin ar avea de gând să anunțe o nouă mobilizare, după ce prima, lansată în septembrie 2022, a provocat tensiuni sociale în Rusia.

3. Atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor amenință economia rusă

Economia Rusiei a intrat într-o perioadă dificilă la începutul anului 2026, însă creșterea bruscă a prețului petrolului, după atacul SUA asupra Iranului, a oferit Kremlinului o gură de oxigen.

Veniturile Rusiei din exporturile de petrol au ajuns la 19 miliarde de dolari în martie, comparativ cu 9,8 miliarde în februarie, potrivit Școlii de Economie din Kiev. Este cel mai ridicat nivel din toamna anului 2023.

În acest context, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii petroliere rusești. Cel mai recent, a lovit terminalele petroliere din Primorsk și Ust-Luga, situate la Marea Baltică, două din cele 14 rafinării sau terminale petroliere lovite doar în luna aprilie și în urma cărora exporturile de petrol au scăzut,

Analistul Sergey Vakulenko, de la Carnegie Foundation, a calculat că exporturile zilnice ale Rusiei au scăzut de la 5,2 milioane de barili pe zi la aproximativ 3,5 milioane.

Deocamdată, prețurile ridicate ale petrolului compensează scăderile estimate în volumul exporturilor. Însă situația s-ar putea schimba rapid dacă Statele Unite și Iranul ajung la un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, iar prețurile petrolului coboară, subliniază analistul.

4. Ucraina devine o superputere în domeniul dronelor și rachetelor

La începutul războiului, Ucraina depindea aproape complet de armamentul și tehnologia occidentală. Kievul își punea mari speranțe în avioanele F-16 pentru a ataca și în sistemele Patriot furnizate de SUA pentru a se apăra și astfel schimba cursul conflictului.

Însă reducerea stocurilor occidentale a obligat Ucraina să investească masiv în propria industrie militară. Iar roadele au început să fie vizibile în ultimele luni.

Atacurile asupra infrastructurii energetice din adâncul teritoriului rus arată capacitatea crescândă a Ucrainei de a lovi ținte aflate la mare distanță de front. În ultimele două săptămâni, o rafinărie din Perm, aflată la aproape 1.500 de kilometri de linia frontului, a fost atacată de trei ori cu drone.

În paralel, Ucraina a dezvoltat interceptoare ieftine pentru neutralizarea dronelor rusești. Potrivit Kievului, sistemele produse de companii precum Wild Hornets au doborât aproximativ 33.000 de drone în luna martie, dublu față de luna precedentă.

Tehnologia ucraineană începe deja să fie exportată către state din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, țări vizate recent de atacuri iraniene cu drone.

Temerile Moscovei privind capacitatea Ucrainei de a lovi chiar și Piața Roșie în timpul paradei de Ziua Victoriei au fost atât de serioase, încât  nu au scăpat Kievului, iar Volodimir Zelenski chiar a emis în mod ironic un decret prin care garanta că evenimentul va avea loc fără incidente.

5. Putin speră să reaprindă interesul Casei Albe față de negocieri

În paralel cu războiul de pe front, Kremlinul încearcă să obțină avantaje pe cale diplomatică. Astfel Vladimir Putin speră că îl poate convinge pe Donald Trump să preseze Ucraina să renunțe la restul regiunii Donețk, și să rupă blocajul militar.

Idee a fost discutată la summitul din Alaska din august, însă, deși administrația americană a analizat propunerea, Trump nu a forțat Kievul să accepte condițiile Moscovei.

În ciuda declarațiilor recente ale lui Putin și a propunerii ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să medieze negocierile, Rusia nu dă niciun semn că ar fi dispusă să renunțe la cerințele sale maximaliste.

Săptămâna trecută, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a afirmat că negocierile de pace nu pot începe până când Ucraina nu-și va retrage complet trupele din regiunea Donețk.

În contextul în care Donald Trump este concentrat pe criza din Iran, Putin ar putea încerca să readucă subiectul Ucrainei în atenția Casei Albe, cel puțin cu un discurs aparent nou, deși poziția reală a Moscovei nu s-a clintit.