Analiză De ce își pierde răbdarea Volodimir Zelenski: frustrări la Kiev pe măsură ce războiul și negocierile stagnează

Pe măsură ce războiul continuă și negocierile pentru pace stagnează, tonul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski devine tot mai dur. În ultimele săptămâni, liderul de la Kiev și-a exprimat public frustrarea atât față de adversari, cât și față de partenerii occidentali de care depinde Ucraina pentru sprijin militar, financiar și diplomatic, scrie politico.eu.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski/FOTO:EPA/EFE

Zelenski a criticat liderii europeni pentru ceea ce consideră a fi un ritm prea lent al ajutorului acordat Kievului, a intrat într-un schimb de replici cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, și a pus sub semnul întrebării abordarea președintelui american Donald Trump în privința războiului.

Potrivit unor persoane apropiate de președintele ucrainean, această schimbare de ton reflectă presiunea tot mai mare resimțită la Kiev. Negocierile pentru pace avansează greu, iar sprijinul financiar internațional rămâne incert. Totuși, unii avertizează că retorica mai dură riscă să tensioneze relațiile cu aceiași parteneri de care Ucraina are nevoie.

Un fost consilier de politică externă al lui Zelenski, care a dorit să rămână anonim, a spus că frustrarea acumulată începe să influențeze modul în care președintele comunică public.

„Această frustrare alimentează retorica mai dură”, a spus el, adăugând că situația riscă să devină „un cerc vicios”.

Presiunea negocierilor

Schimbarea de ton este legată și de presiunea exercitată asupra Kievului în cadrul negocierilor de pace, spune parlamentarul ucrainean din opoziție Mikola Kniajitski.

Potrivit acestuia, Zelenski este conștient că nu poate accepta cererile Kremlinului de a renunța la regiunile estice ale Ucrainei. Din acest motiv, mesajele sale către liderii occidentali au devenit mai directe.

În același timp, președintele încearcă să transmită și un semnal de fermitate pe plan intern. Declarațiile sale urmăresc atât să influențeze emoțional partenerii implicați în negocieri, cât și să consolideze imaginea sa internă de apărător hotărât al intereselor naționale ale Ucrainei.

Tensiuni cu Budapesta

Tensiunile au devenit vizibile săptămâna trecută, când Uniunea Europeană l-a criticat public pe Zelenski după un comentariu interpretat ca o amenințare la adresa premierului ungar Viktor Orbán.

Președintele ucrainean a spus că ar putea oferi soldaților ucraineni adresa „unei anumite persoane” pentru a discuta cu aceasta „în propria lor limbă”. Deși nu l-a numit direct, declarația a fost înțeleasă ca referindu-se la Orbán.

Premierul ungar a blocat un pachet de împrumuturi de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, fonduri considerate esențiale pentru economia țării. De asemenea, Orbán a acuzat Kievul că ar fi oprit în mod deliberat tranzitul petrolului rusesc prin conducta sovietică Druzhba.

Comisia Europeană a reacționat rar și ferm, avertizând că liderii nu ar trebui să formuleze „amenințări la adresa statelor membre ale Uniunii Europene”.

Unii critici ai guvernului ungar se tem că disputa verbală ar putea, de fapt, să îi ofere lui Orbán avantaje politice înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria.

Analistul politic Péter Krekó, de la centrul de cercetare Political Capital din Budapesta, a calificat declarația lui Zelenski drept „neinspirată”, spunând că astfel de comentarii pot fi folosite pentru a susține narativul potrivit căruia Ucraina ar amenința Ungaria.

Schimb de acuzații

Într-un interviu acordat publicațiilor Politico și Welt, Zelenski a respins ideea că ar face jocul politic al lui Orbán și l-a acuzat pe liderul ungar că se poziționează de partea Moscovei.

Potrivit președintelui ucrainean, Orbán a încercat să blocheze sancțiunile împotriva Rusiei și să împiedice tranzitul armelor occidentale către Ucraina prin teritoriul ungar.

Zelenski a mai spus că Ungaria nu a oferit niciodată sprijin militar Ucrainei de la începutul războiului, sugerând că relațiile apropiate ale guvernului ungar cu Rusia explică această poziție.

În același timp, el și-a exprimat dezamăgirea față de Uniunea Europeană, spunând că nu a văzut reacții suficient de ferme ale liderilor europeni în disputa cu Budapesta.

Mesaje mai dure către Occident

Tonul critic al lui Zelenski s-a văzut și în discursul său de la Formul Economic de la Davos, unde i-a surprins pe liderii europeni reproșându-le că nu fac suficient pentru a sprijini Ucraina sau pentru a-și consolida propria apărare.

„Prea des, în Europa apare mereu ceva mai urgent”, a spus el, adăugând că liderii europeni discută frecvent despre viitor, dar evită deciziile imediate.

Mesajul a venit la scurt timp după ce președintele american Donald Trump criticase deja liderii europeni, ceea ce a amplificat surpriza audienței.

Relația cu Washingtonul

Zelenski a devenit, de asemenea, mai direct în comentariile sale despre Trump. Aceasta marchează o schimbare față de prudența manifestată anul trecut, după o discuție tensionată la Casa Albă, în care vicepreședintele american JD Vance l-a acuzat pe liderul ucrainean de lipsă de recunoștință.

După acel episod, Zelenski a evitat în mare parte criticile directe la adresa lui Trump, sperând că refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a face concesii va deveni principalul obstacol în calea păcii.

Pentru o perioadă, strategia părea să funcționeze. După eforturi diplomatice coordonate cu premierul britanic Keir Starmer și alți lideri europeni, Kievul credea că a obținut un progres atunci când Trump a sugerat că ar putea sprijini garanții de securitate pentru Ucraina după război.

În ultimele săptămâni însă, tonul s-a schimbat din nou. Zelenski a criticat public presiunile exercitate de Washington asupra Kievului pentru a face concesii, spunând că abordarea este „nedreaptă” și că Rusia nu este supusă aceleiași presiuni.

El a afirmat că Ucraina a făcut deja numeroase compromisuri în căutarea păcii.

Un risc diplomatic

Schimburile de replici recente arată cât de rapid pot avea ecou declarațiile lui Zelenski în capitalele occidentale. Există temeri că adversarii săi ar putea folosi aceste comentarii pentru a argumenta că Ucraina — și nu Rusia — ar împiedica un acord de pace.

Analista Natia Seskuria, de la think tank-ul londonez Royal United Services Institute, spune că liderul ucrainean trebuie să fie atent atunci când își critică aliații.

Potrivit acesteia, sprijinul tuturor partenerilor europeni va fi esențial în relația cu administrația americană și în gestionarea următoarei etape a războiului.

Ucraina este amenințată de o posibilă lipsă de rachete Patriot

Războiul cu Iranul epuizează rapid munițiile antiaeriene americane scumpe de care Ucraina are nevoie disperată, punând în pericol viitoarele aprovizionări. Potrivit Politico , SUA și aliații săi din Golf au folosit deja sute de rachete Patriot pentru a doborî rachete și drone iraniene, epuizând stocurile care ar fi putut ajunge la Kiev.

Războiul extins al administrației Trump împotriva Iranului a creat un conflict cu nevoia Kievului de sisteme de apărare aeriană americane, spun 10 înalți oficiali europeni și doi parlamentari americani. Partenerii se tem că Rusia ar putea profita de situație atacând mai multe infrastructuri civile ale Ucrainei și avansând frontul, în timp ce Statele Unite și Europa sunt preocupate de războiul cu Iranul și de problemele de aprovizionare cu muniții.

„Dacă anterior dictatorul rus Vladimir Putin simțea o oarecare presiune să se așeze la masa negocierilor, deși nu era în întregime evident, acum nu mai există deloc o astfel de presiune. SUA sunt distrase și folosesc unele dintre armele pe care Europa ar dori să le furnizeze Ucrainei... Acesta este un scenariu foarte îngrijorător”, a declarat oficialul UE.

Potrivit publicației, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat deja cu privire la lipsa de rachete. El a explicat că lipsa generală de muniție pentru sistemele Patriot nu are legătură cu războiul din Orientul Mijlociu, dar, în același timp, acest război „va afecta reducerea numărului de rachete și va complica aprovizionarea cu muniție suplimentară” pentru Ucraina.

Bloomberg Intelligence estimează că, de la începutul războiului, Statele Unite și partenerii săi regionali au cheltuit aproximativ 1.000 de interceptoare PAC-3 Patriot pe rachete și drone iraniene, depășind cu mult ritmul de producție al acestor muniții. Rachetele necesită luni de zile pentru a fi produse, iar războiul din Ucraina a forțat comenzi suplimentare urgente în întreaga lume.

În ianuarie, Lockheed Martin a fost de acord să tripleze aproape producția de rachete Patriot, de la 600 la 2.000 pe an, pentru a satisface cererea crescută, parțial la cererea administrației Trump. Dar chiar și cu această creștere, va dura câțiva ani pentru ca fabricile să satisfacă pe deplin cererea.

„Există multă confuzie cu privire la prioritățile mai importante pentru Ucraina în comparație cu Orientul Mijlociu și pentru cât timp și de câtă muniție vom avea nevoie. Europenii sunt frustrați că nu vorbim deschis despre capacitățile noastre de producție și că dificultatea de a crește producția este adesea folosită ca o scuză pentru a nu oferi mai multă asistență”, a declarat senatorul american Richard Blumenthal, democrat din Connecticut.

Potrivit consilierului prezidențial pentru comunicare, Dmitro Lițvin, în timpul războiului de amploare al Rusiei împotriva Ucrainei, Kievul a primit doar 600 de rachete Patriot moderne. În același timp, potrivit președintelui Volodimir Zelenski și comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius, în timpul conflictului din Iran de săptămâna trecută, țările din Orientul Mijlociu au folosit peste 800 de rachete Patriot în câteva zile pentru a opri peste 2.000 de drone sinucigașe iraniene și peste 500 de rachete balistice.

Kubilius a adăugat că, în 2025, Rusia a efectuat 2.000 de atacuri cu rachete asupra Ucrainei, lansând 900 de rachete balistice, iar un număr mare de sisteme de apărare antiaeriană sunt necesare pentru a intercepta astfel de ținte.