De ce avioanele invizibile F-35 sunt în capul listei de cumpărături a armatelor europene
0
Finlanda s-a alăturat recent unui grup în creştere de armate europene care achiziţionează avioane americane 64 F-35A Lighting II, relatează Insider. Dar care este explicaţia acestei popularităţi crescute a acestor aparate printre aliaţii europeni ai SUA?
Pe 10 decembrie, Finlanda a anunţat o achiziţie de avioane de luptă 64 F-35A Lighting II jets produse de compania americană Lockheed Martin. Comanda în valoare de 11,3 miliarde de dolari va începe să sosească abia din 2026, dar este cea mai importantă aprovizionare militară efectuată de Helsinki până acum şi printre cele mai masive din Europa. Finlanda plănuieşte astfel să-şi înlocuiască flota sa de avioane F/A-18 Hornet.
Finlanda este doar ultima ţară europeană care achiziţionează avioanele de luptă invizibile americane de a 5-a generaţie, notează publicaţia americană.
Înaintea sa, în iunie, a fost Elveţia care a anunţat un contract în valoare de 5,5 miliarde de dolari, prezentând sistemele ca fiind „complet noi, extrem de puternice şi vast conectate” pentru protejarea şi monitorizarea spaţiului aerian.
Un act de echilibristică fină
Tradiţional Finlanda este o ţară nealiniată, fiind doar partener NATO şi un membru al UE. În secolul XX, Finlanda a luptat contra URSS în două războaie, însă în prezent întreţine o relaţie de lucru cu Rusia, cu are o graniţă de circa 1335 kilometri.
„Avem aceleaşi provocări de securitate şi astfel este absolut logic ca NATO şi Finlanda să colaboreze îndeaproape în chestiuni care sunt importante pentru amândouă”, spunea în cursul unei vizite în Finlanda, în octombrie, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, adăugând că uşa alianţei este deschisă în caz că Finlanda ar decide totuşi să adere.
Totuşi apartenenţa la NATO rămâne o opţiune nepopulară pentru populaţie şi o parte din liderii politici finlandezzi.
Printre ţările care operează versiuni ale F-35 sau aşteaptă livrarea primelor aparate se numără Belgia, Polonia, Danemarca, Italia, Norvegia, Marea Britanie şi Olanda. Dintre acestea, ultimele cinci sunt fondatoare ale programului de dezvoltare a F-35 - Turcia a fost dată afară după ce a cumpărat sistemul de apărare aeriană rus S-400.
Ţări care s-au arătat interesate de aceste avioane de vârf sunt Grecia şi posibil şi Spania şi Cehia, care poartă discuţii cu compania Lockheed Marin.
Popularitatea acestor aparate printre aliaţii şi partenerii europeni ai SUA se datorează unor multipli factori operaţionali, scrie Insider.
Avionul de luptă de generaţie a 5-ea este un aparat mutirol destinat în principal misiunilor de superioritate aeriană (aer-aer) şi lovituri aer-sol.
F-35 este o forţă multiplicatoare datorită capacităţilor de colectare de informaţii, supraveghere şi recunoaştere (ISTAR), care sporesc eficienţa unităţilor aeriene, navale şi terestre prietene prin aprovizionarea cu date de pe câmpul de luptă în timp real.
Avioanele invizibile F-35 au fost descrise ca „fundaţii cerului” tocmai datorită acestor capabilităţi.
F-35 are un profil „stealth” care îi măreşte gradul de supravieţuire - armele sunt în interior - deşi are şi o configurare de „beast mode” în care se preschimbă în forţă de foc.. În acest mod poate transporta patru bombe ghidate laser GBU-12 pe aripi, două în interior şi o rachetă termică AIM-9 aer-aer.
Este şi o achiziţie economică, fiind mai ieftină decât avioanele de a patra generaţie - un factor economic invocat de Elveţia în decizia sa de achiziţie
Totuşi, costurile operării şi întreţinerii acestor aparate sunt considerabile - după fiecare zbor stratul său „stealth” trebuie refăcut.
O oră de zbor cu F-35 costă în prezent 36.000 de dolari americani în comparaţie cu F-16, cu un cost de operare de 22.000 de dolari pe oră.
Decizia este în egală măsură geopolitică, financiară şi operaţională, mai ales ţinând cont de activitatea intensificată a Rusiei din ultimii ani, scrie Insider.
Achiziţiile europene ale acestor echipamente de vârf strâng cooperarea cu SUA şi sporeşte interoperabilitatea cu armata SUA.
Aceşti factori pot acţiona ca descurajare contra Rusiei şi pot determina şi Polonia să renunţe la procedura sa competitivă de achiziţii şi să-şi procure aceste avioane mai repede.
Finlanda, care spunea în decembrie că nu „există ameninţare militară” directă asupra sa, şi-a mărit disponibilitatea de luptă în ultimele săptămâni, apreciind că situaţia nu s-a schimbat ,deşi riscurile au apărut riscuri din cauza unor activităţi militare în curs.
„Înteţirea acţiunii militare, chiar dacă sunt mişcări inocente, creşte proporţional riscul unor incidente”, a remarcat un oficial.
Se încarcă comentariile...
