Cum vrea Germania să-l pună la punct pe Victor Orban
0Coaliția care urmează să preia conducerea Germaniei sub Friedrich Merz vrea să pună presiune asupra Uniunii Europene pentru a suspenda fondurile și drepturile de vot ale țărilor care încalcă principiile fundamentale, în special în cazul Ungariei.
Noua conducere a Germaniei, sub Friedrich Merz și cu un posibil partener de coaliție din stânga centrului, Partidul Social-Democrat (SPD), a anunțat că va solicita Uniunii Europene să ia măsuri mai ferme împotriva țărilor care încalcă principiile fundamentale, precum statul de drept. Deși Ungaria nu este menționată explicit în acordul de coaliție, este clar că documentul se referă la acest stat, acuzat de ani buni că pune sub semnul întrebării normele democratice, restrânge libertatea presei și subminează independența justiției, scrie Politico.
Negociatorii din partea coaliției Merz și SPD sunt în proces de finalizare a unui acord pentru formarea guvernului și trebuie să stabilească principiile de bază ale politicii externe înainte de preluarea oficială a funcțiilor. Un punct important al negocierilor îl constituie presiunea asupra UE pentru a lua măsuri mai severe față de statele care nu respectă principiile fundamentale. Acordul intermediar include propuneri pentru teme diverse, de la politica migratorie la închiderea minelor de cărbune și cheltuielile sociale.
„Instrumentele de protecție existente, de la procedurile de încălcare a legislației și suspendarea fondurilor UE până la suspendarea drepturilor de membru, inclusiv dreptul de vot în Consiliul UE, trebuie aplicate mult mai consistent decât până acum”, se arată în draftul acordului de coaliție privind politica UE.
Parlamentul European a activat pentru prima dată articolul 7 din Tratatul UE— cunoscut și sub denumirea de „opțiunea nucleară” — împotriva Ungariei în 2018, din cauza „încălcării grave” a valorilor fundamentale ale Uniunii și drepturilor fundamentale. Însă procesul, care ar putea duce la suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei, a fost blocat din cauza divergențelor politice dintre statele membre.
În 2022, Comisia Europeană a propus blocarea a aproximativ 22 de miliarde de euro destinați Ungariei, din cauza îngrijorărilor legate de drepturile omului și independența justiției. Totuși, în 2023, Comisia a deblocat peste 10 miliarde de euro, ceea ce a stârnit critici.
Un alt punct de divergență între UE și guvernul Ungariei a fost apropierea lui Orbán de Moscova, Budapesta utilizând de mai multe ori dreptul de veto pentru a bloca sancțiuni împotriva oligarhilor și liderilor militari ruși.
Pentru a ocoli acest drept de veto, viitorul guvern german dorește „extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliul UE, în special pentru anumite probleme ale Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC), cum ar fi impunerea de sancțiuni.” Astfel, deciziile ar putea fi luate fără a mai fi nevoie de aprobarea Ungariei.
Votul german
Pe plan mai larg, negociatorii pentru formarea coaliției guvernamentale germane au promis să adopte o poziție mai activă pe scena europeană, utilizând Triunghiul Weimar (o alianță între Franța, Germania și Polonia) ca instrument pentru modelarea politicii UE. Sub guvernul anterior, condus de SPD și Olaf Scholz, relațiile Germaniei cu Franța și Polonia au avut de suferit.
„În cadrul Triunghiului Weimar, vom căuta o coordonare strânsă pe toate problemele relevante de politică europeană, pentru a acționa mai unit în slujba Uniunii Europene în ansamblu”, se arată în draftul acordului, care reflectă pozițiile exprimate de Merz, care a afirmat că va vizita Parisul și Varșovia în prima zi de mandat.
Conservatorii au promis, de asemenea, să abordeze o problemă frecvent întâlnită în capitalele europene: abținerea Germaniei de la voturile importante din cadrul UE, un fenomen ironic numit „votul german”. Când ministerele germane sunt în dezacord asupra unei politici UE, de obicei, Germania se abține de la vot. Însă Merz a promis că, sub conducerea sa, nu vor exista abțineri la voturile importante din Bruxelles.
Totuși, conservatorii și SPD-ul nu sunt de acord asupra modului de a implementa această schimbare. Conservatorii doresc ca Merz să aibă o influență mai mare asupra poziției Germaniei în privința voturilor importante, preluând coordonarea de la începutul procedurii, în timp ce SPD-ul preferă să păstreze „principiul interministerial”, rezolvând disputele dintre ministere.
Draftul acordului guvernamental pe tema UE provine din una dintre cele 16 grupuri de lucru interpartinice, care au fost create pentru a dezvolta poziții pe teme-cheie de politică. Vineri după-amiază, principalii politicieni au intrat în negocieri finale pentru a ajunge la un acord unitar de coaliție bazat pe drafturile grupurilor de lucru.
Un acord final ar putea fi prezentat chiar în a doua jumătate a lunii aprilie.
Se încarcă comentariile...
