Cum se profilează rezultatul alegerilor legislative din Franța. Cetățean: „Macron putea să aștepte până după Jocurile Olimpice”
0Franța votează duminică la unele dintre cele mai importante alegeri din ultimii ani, extrema dreaptă sperând la o victorie istorică, însă rezultatul cel mai probabil este impasul politic, în care niciuna dintre forțele politice nu obține majoritatea parlamentară, relatează BBC.
Votul a început în Franța continentală la ora 08:00 (09:00 ora României), iar primele exit poll-uri vor fi publicate la finalul zilei.
Este prima dată când partidul Rassemblement National (RN) anti-imigrație al lui Marine Le Pen și Jordan Bardella are șanse realiste de a conduce guvernul și de a prelua controlul absolut asupra Parlamentului, Adunarea Națională.
În același timp, după victoria extremei drepte în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate, duminică trecută, zeci de candidați ai partidelor situate pe locul al doilea și al treilea s-au retras pentru a le oferi altora o șansă mai bună de a învinge extrema dreaptă.
Însă, oricare ar fi rezultat în acest al doilea tur, este dificil de conceput un scenariu în care președintele francez Emmanuel Macron să iasă cu bine din această încercare.
În urmă cu patru săptămâni, el a motivat că este soluția responsabilă să convoace un scrutin anticipat ca răspuns la victoria RN în alegerile europene. Anunțul a venit la scurt timp ce liderul partidului RN, Jordan Bardella, a lansat această provocare.
Alegeri anticipate înaintea Jocurilor Olimpice
Convocarea de alegeri anticipate a constituit un șoc pentru Franța care se pregătește pentru startul Jocurilor Olimpice de la Paris pe 26 iulie. Pe fondul îngrijorărilor legate de violențe, într-un climat de tensiuni politice ridicate, în perioada alegerilor, măsurile deja deosebit de stricte de securitate au fost completate cu dislocarea a 30.000 de polițiști.
Există temeri în privința izbucnirii violențelor la Paris și în alte orașe franceze, indiferent de rezultatul votului; de pildă, un protest planificat în fața Adunării Naționale, duminică seara, a fost interzis.
În Dreux, un vechi oraș situat pe drumul spre Normandia, votul de duminică cade exact în ziua în care flacăra olimpică trece prin oraș. „Pentru noi este un lucru extrem de important, [un eveniment] chiar mai mare decât alegerile”, spune Pauline, angajata biroului de turism.
Flacăra olimpică face înconjurul Franței de aproape două luni, iar Dreux și-a planificat un weekend de festivități pentru a marca evenimentul.
„Macron ar fi trebuit să aștepte până după Jocurile Olimpice ”, spune Antoine, un localnic din Dreux, pentru BBC.
La rândul lui, veteranul comentator Nicolas Baverez e de părere că președintele francez nu doar că și-a aruncat în aer mandatul și a deschis larg porțile puterii pentru extrema dreaptă, însă „a compromis desfășurarea Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, care ar putea da o lovitură decisivă meritului Franței și imaginii acesteia”, a scris el în publicația „Le Point” în ajunul votului.
Circumscripția electorală care include Dreux este una dintre cursele demne de urmărit în al doilea tur al acestor alegeri.
Candidați precum Marine Le Pen și Jordan Bardella și-au câștigat deja locurile, obținând mai mult de jumătate din voturi. Dar alte 500 de competiții vor fi decise în al doilea tur, în majoritatea ele înfruntându-se doi sau trei candidați.
Fostul ministru conservator Olivier Marleix a fost învins în primul tur de candidatul de extremă dreapta Olivier Dubois. Amândoi s-au calificat în turul decisiv, alături de un candidat al Noului Front Popular, de stânga, aflat pe locul doi la nivel național.
Dar pentru că Nadia Faveris a ieșit pe locul trei, după rivala ei conservatoare, ea să retragă din cursă „pentru a bloca Rassemblement National”.
Morgan, un alegător din Dreux, sa arătat sceptic că vor exista schimbări, oricine ar câștiga.
Peste 200 de candidați s-au retras din cursă pentru a bloca extrema dreaptă
217 de candidați s-au retras din curse, între care 130 de candidați ai Frontului Popular și 81 ai alianței Ensemble a președintelui francez .
Fapt care a modificat dramatic echilibrul acestor alegeri generale esențiale pentru Franța.
Proiecțiile după primul tur ofereau RN șansa de a obține o majoritate parlamentară de 289 de mandat din totalul de 577. Însă sondajele finale de opinie de vineri au sugerat că în al doilea tur nu ar reuși să obțină mai mult de 205, maxim 210 de locuri.
Partidele care încearcă să blocheze o victorie a RN variază de la stânga radicală, comuniști și verzi până la centriști și conservatorii lui Macron. Toate aceste forțe spun că obiectivul lor este să protejeze Franța de politică radicală extremă drepte.
Rassemblement National și-a atenuat multe dintre politicile mai extremiste, dar spune că dorește totuși să ofere cetățenilor francezi „preferința sa națională” față de imigranți în ceea ce privește ceea ce identifică locurile de muncă și locuințele. Își propune să anuleze dreptul de cetățenie automată pentru copiii între 11 și 18 ani ai imigranților care au locuit cinci ani în Franța. Totodată, dorește să interzică francezilor cu dublă cetățenie accesul la zeci de locuri de muncă sensibile.
Sondajele de opinie nu sunt neapărat fiabile. Fiecare dintre cele 500 de curse este o competiție locală, iar alegătorii nu respectă neapărat recomandările partidelor politice.
Scenarii potențiale, în funcție de rezultatele celui de-al doilea tur
Dacă RN reușește să obțină mai mult de 250 de mandate ar putea căuta aliați pentru a forma un guvern minoritar. Partidul președintelui Macron a trebuit să se descurce cu o situație similară până când a devenit frustrat de capacitatea sa limitată de a adopta reforme în parlament.
O guvernare RN este puțin probabilă, crede profesorul Armin Steinbach de la școala de afaceri HEC din Paris. În curând s-ar putea confrunta cu o moțiune de cenzură, crede el, or, conform constituției, Franța nu poate organiza alte alegeri încă cel puțin un an de acum înainte.
Un alt scenariu potențial este o „mare coaliție” care ar implica mult mai mulți partidelor, cu excepția partidului radical France Unbowed (LFI), pe care înaintea altora conservatorii îl resping ca extremist.
Această idee a căpătat o oarecare amploare în ultimele zile, deși liderul Verzilor, Marine Tondelier, a spus limpede că „nu va fi niciun prim-ministru macronist”, indiferent de circumstanțe.
Se vorbește și despre un guvern tehnocrat, asemănător celor care au condus Italia în timpul crizei datoriilor din zona euro. Deosebirea ar putea fi că nu ar fi format din experți din afara politicii, ci din politicieni cu experiență dovedită în anumite domenii.
În orice caz, Franța intră pe teritoriu neexplorat, apreciază Jean-Yves Dormagen de la institutul Cluster 17.
Președintele Macron a spus că nu are gând să demisioneze și că va duce la bun sfârșit ultimii trei ani de mandat.
„Îl vom avea pe Macron ca un președinte perdant care a creat acest haos fără a fi fost nevoie să o facă”, a subliniat profesorul Steinbach pentru BBC. „Și pierde legitimitatea.”
Preocuparea imediată a Franței este să existe un guvern în timpul Jocurilor Olimpice.
Expertul constituțional Benjamin Morel anticipează că președintele ar putea forma un guvern de unitate națională până la sfârșitul Jocurilor Olimpice de la Paris.
„Aceasta le-ar oferi părților timp să ajungă la un acord de acum până la începutul anului școlar și bugetul următor”, a spus el pentru Le Figaro.
Se încarcă comentariile...
