Cum a scăpat Viena de inundațiile care au făcut ravagii în Europa. Lecția despre cum se abordează criza climatică
0Viena, capitala Austriei, a găsit răspunsul la inundațiile care au făcut ravagii în toată lumea iar această experiență ar trebui să fie multiplicată peste tot.
Inundațiile par a fi inevitabile în aceste zile. Florida, Carolina de Nord, Nigeria, Tunisia, Mexic, India, Nepal, Vietnam, Polonia și Austria sunt printre locurile care au suferit inundații în ultima lună. Aceste inundații nu ar mai trebui să fie o surpriză. Schimbările climatice conduc la ploi mai frecvente și mai intense aproape peste tot pe planetă, iar majoritatea infrastructurii, de la drumuri și poduri la canale și baraje hidroelectrice, pur și simplu nu este construită pentru a rezista la astfel de extreme, scrie theguardian.com.
Aici Viena iese în evidență. Inundațiile care au lovit Europa Centrală în ultimele două săptămâni au provocat numeroase perturbări în Austria Inferioară, inclusiv la o gară nou construită, menită să lege suburbiile în creștere de oraș.
Cu toate acestea, în afară de unele perturbări ale sistemului de metrou al Vienei, care de altfel funcționează bine, locuințele vieneze au fost în mare parte cruțate. De ce? Motivul pentru care orașul a scăpat de cele mai grave inundații se datorează ingineriei umane și previziunilor politice din anii 1960, care au apărut ca răspuns la inundațiile anterioare care au devastat părți ale orașului.
Gara care a fost avariată, situată la vest de Viena, a fost construită în 2012 și este în sine un semn al problemei în creștere. Hărțile de inundații ale Austriei Inferioare arată că suburbiile Tullnerfeld sunt deosebit de vulnerabile la inundații, însă mii de noi case unifamiliale au fost construite în zonele suburbane din jurul gării. Continuarea Bodenversiegelung - termenul german pentru „impermeabilizarea solului”, prin care terenurile verzi sunt betonate pentru dezvoltare - nu face decât să garanteze că inundațiile se vor agrava în anii următori.
Una dintre probleme este că criteriul pentru o protecție rezonabilă împotriva inundațiilor se schimbă rapid, pe măsură ce criza climatică se accelerează. În secolul al XX-lea, o inundație „de 100 de ani” era așa-numită pentru că s-ar fi putut întâmpla doar o dată la 100 de ani.
Acum, astfel de evenimente extreme sunt mai frecvente. O inundație o dată pe secol poate fi un risc care merită asumat, dar aceeași inundație în fiecare deceniu, sau chiar o dată pe an, nu este. Toate acestea fac ca protecția Vienei împotriva inundațiilor să fie cu atât mai impresionantă.
Construită de-a lungul Dunării, Viena a avut parte de inundații de-a lungul anilor. Cea mai mare inundație înregistrată în istorie a avut loc în 1501, când Dunărea a transportat spre Viena de 20 de ori mai multă apă decât într-un an obișnuit. Cea mai mare inundație din secolul trecut a avut loc în 1954 și a devastat părți ale orașului. Au urmat ani de zile de dispute politice cu privire la măsurile de protecție a orașului.
În 1969, consiliul orașului Viena a votat pentru construirea a ceea ce a devenit cunoscut de atunci sub numele de Donauinsel, o insulă lungă de 21 km în mijlocul Dunării. Insula a creat efectiv un baraj și un canal de scurgere la nord de centrul Vienei, capabil să rețină suficientă apă pentru a proteja orașul împotriva inundațiilor care au avut loc în 1501. Până în prezent, insula și-a ținut promisiunea.
Apoi, există întrebări politice mai ample ridicate de experiența Vienei. Inițial, când parlamentul a votat construirea Donauinsel, Partidul Popular Conservator din Austria (ÖVP) s-a opus noii insule pe motiv că Viena avea sarcini mai „urgente” de rezolvat. Este posibil ca conservatorii vienezi să fi înțeles de atunci eroarea opoziției lor. Dar partidul național se opune la fel de mult ca întotdeauna acțiunilor climatice și este depășit în zel doar de Partidul Libertății, de extremă dreaptă. Acesta din urmă tocmai a devenit cea mai puternică forță în alegerile parlamentare din Austria. Bineînțeles, opoziția dreptei față de acțiunile climatice se extinde mult dincolo de Austria.
Există numeroase măsuri pe care orașele din întreaga lume trebuie să le ia pentru a se proteja împotriva crizei climatice. Construirea unor sisteme de protecție împotriva inundațiilor „de
1000 de ani” este doar începutul. Într-o lume în care emisiile de combustibili fosili de oriunde pot duce la o creștere drastică a fulgerelor arctice, în care „virușii zombie” din Arctica ar putea declanșa pandemii și în care fumul incendiilor canadiene face ca cerul orașului New York să devină portocaliu, adaptarea la schimbările climatice depășește cu mult construirea de baraje.
Cu toate acestea, un baraj - piesa simplă de inginerie care a protejat până acum Viena - are numeroase beneficii. Barajele pot fi o sursă de energie hidroelectrică cu emisii reduse de dioxid de carbon (barajul din Viena nu produce energie electrică, deși Austria obține două treimi din energia sa electrică din hidroenergie, ceea ce reprezintă cea mai mare parte a producției sale cu emisii reduse de dioxid de carbon).
Există o mulțime de alte măsuri care sunt triplu câștigătoare: bune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptarea la schimbările climatice și economie. În special în Marea Britanie, acest lucru ar putea începe cu izolarea locuințelor împotriva intemperiilor, pentru a reduce costurile de încălzire și răcire și emisiile asociate.
Aceasta se extinde și la planificarea spațială inteligentă. Pare evident că ar trebui să încetăm să construim mai multe case suburbane pe zonele inundabile - sau mai multe case suburbane în primul rând, de altfel. La urma urmei, este mult mai ușor să protejăm casele într-un oraș precum Viena decât în enclavele întinse din jurul orașului, iar cartierele urbane dense permit o viață cu emisii de carbon mult mai reduse decât subdiviziunile suburbane.
Este o victorie pentru protecția împotriva inundațiilor și o victorie pentru reducerea emisiilor de carbon. Din motive întemeiate, Viena se clasează frecvent printre orașele cele mai locuibile din lume. Protecția împotriva extremelor climatice nu figurează încă în aceste clasamente. Ar trebui, iar Viena ar ieși din nou pe primul loc.
Se încarcă comentariile...
