Criza politică din Portugalia, care ar putea duce la alegeri anticipate, pune la îndoială stabilitatea zonei euro

Premierul Pedro Passos Coelho încearcă să-şi salveze guvernul şi ţara de la colaps

Premierul portughez Pedro Passos Coelho încearcă zilele acestea să-şi salveze guvernul de centru-dreapta, aflat la putere de doi ani, după ce doi membri importanţi ai Cabinetului au demisionat la începutul acestei săptămâni, iar alţi doi intenţionează să sară din barcă. Preşedintele ţării, Anibal Cavaco Silva, se întâlneşte cu toate partidele, pentru a găsi o soluţie de ieşire din criză.

Preşedintele Cavaco Silva n-a reacţionat luni şi marţi, atunci când au părăsit Cabinetul Passos Coelho ministrul de Finanţe, Vitor Gaspar, şi şeful diplomaţiei, Paulo Portas. Însă miercuri, când au început să fie vehiculate zvonuri potrivit cărora alţi doi miniştri intenţionează să părăsească Guvernul, ceea ce ar duce la ruperea coaliţiei bipartite, Cavaco Silva i-a chemat la sfat pe toţi. Pe socialiştii din opoziţie, pe cei de la putere şi mai ales pe premier. Runda de întâlniri urmează să se încheie joi seară, când Passos Coelho ar trebui să-i prezinte lui Cavaco Silva o soluţie. Potrivit constituţiei, Cavaco Silva are puterea să dizolve parlamentul şi să declanşeze alegeri anticipate, însă a spus că, dacă partidele vor să dea jos Guvernul, vor trebui s-o facă printr-o moţiune de cenzură în Parlament.

Cei doi miniştri despre care se spune că urmează să demisioneze fac parte din Centrul Democratic Social - Partidul Popular (CDS - PP), formaţiune aflată la guvernare împreună cu Partidul Social Democrat, condus de Passos Coelho. Paulo Portas, care a demisionat în semn de protest faţă de o decizie a premierului, este liderul CDS - PP, iar dacă cei doi miniştri ai lui vor demisiona, coaliţia bipartită de la guvernare se va rupe, iar Guvernul va pierde susţinerea de care se bucură momentan în Parlament. Astfel, îi va fi greu lui Passos să treacă măsurile de austeritate convenite cu troica, care i-a oferit în mai 2011 un ajutor financiar în valoare de 78 de miliarde de euro.

În ciuda tăierilor bugetare şi creşterii impozitelor fără precedent, datoria publică a Portugalia a ajuns la 120% din PIB, iar deficitul public era de 10,6% la sfârşitul lui martie, în timp ce Lisabona se angajase să-l aducă la 5,5% la sfârşitul anului, un obiectiv care a fost deja relaxat de două ori pentru a ţine cont de amploarea recesiunii economice şi a şomajului record.

„Marea temere este că ţara nu va reuşi să relanseze creşterea în ciuda planului de salvare, iar guvernul nu va reuşi să-şi atingă obiectivele fixate de troică”, spun analiştii de la ETX Capital.

„Ne aşteptăm la alegeri anticipate, chiar dacă nu putem ignora total sprijinul unor parlamentari CDS şi continuarea guvernării”, spun cei de la Barclays.

Passos Coelho a luptat din greu să menţină ţara pe o direcţie bună, la finele căreia Portugalia să ramburseze anul viitor ajutorul finaciar primit. Totuşi, măsurile luate de Cabinetul Passos Coelho au aruncat Portugalia în cea mai puternică criză economică din ultimi 50 de ani, scrie Reuters.

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, fost premier al Portugaliei, a declarat că ţara lui riscă să-şi piardă credibilitatea câştigată în ultimii doi ani, de când a primit ajutor financiar. „Această situaţie dificilă necesită un mare grad de responsabilitate din partea tuturor partidelor şi liderilor politici”, a spus Barroso.

Obligaţiunile pe zece ani portugheze au scăzut joi sub 8%, la 7,26%, scrie BBC. Scăderea subită a generat nelinişte pe pieţe, readucând în discuţie instabilitatea din zona euro.

De altfel, sublinează Reuters, din Grecia până în Cipru şi din Slovenia până în Portugalia, o serie de probleme pun din nou sub semnul întrebării stabilitatea zonei euro, după zece luni de calm, impuse de Banca Centrală Europeană.