Creştin-democraţii germani se pregătesc să încheie „era Merkel“

0
0
De la stânga la dreapta: Friedrich Merz, Annegret Kramp-Karrenbauer şi Jens Spahn Foto: EPA/EFE
De la stânga la dreapta: Friedrich Merz, Annegret Kramp-Karrenbauer şi Jens Spahn Foto: EPA/EFE

Uniunea Creştin-Democrată (CDU) din Germania îşi va alege vineri noul lider, care, cel mai probabil, va prelua conducerea celei mai mari economii a Europei atunci când Angela Merkel va părăsi cancelaria federală de la Berlin. În plus, notează dpa, votul de vineri ar putea marca o schimbare în poziţia politică a formaţiunii, care ar putea deveni mai conservatoare.

Dintr-un total de 12 candidaţi, doi sunt consideraţi favoriţi pentru succesiunea Angelei Merkel la conducerea CDU, în cadrul congresului care va avea loc vineri la Hamburg, în nordul Germaniei, congres la care vor participa 1001 de delegaţi creştin-democraţi.

Este vorba despre Annegret Kramp-Karrenbauer, în prezent secretar general al formaţiunii, şi Friedrich Merz, avocat şi un fost nume „greu“ al CDU.

Însă competiţia dintre cei doi reprezintă şi o bătălie referitoare la direcţia pe care se va plasa formaţiunea în viitor. 

După 18 ani în care Angela Merkel a fost liderul CDU şi 13 ani în care s-a aflat în fruntea guvernului, facţiuni din partid sunt acum dornice de o ruptură de era pragmatică şi centristă a actualei şefe a Executivului de la Berlin.

Ambiţiosul ministru al Sănătăţii, Jens Spahn, o voce foarte critică la adresa Angelei Merkel şi care face parte din aripa de dreapta a partidului, se află şi el în cursă.

O distanţare de „era Merkel“

Ca urmare, analiştii sunt de părere că votul de vineri ar putea să împingă CDU într-o direcţie mai conservatoare, care ar putea avea ramificaţii mai ample pentru balanţa de putere în Europa şi alianţele regionale.

„Toţi candidaţii principali sunt mai conservatori şi mai tradiţionali decât Merkel“, a declarat pentru dpa Thorsten Faas, politolog la Universitatea Liberă din Berlin.

„Însă măsura în care acest lucru se va întâmpla va depinde de cine va câştiga“, a punctat Faas, adăugând că „Spahn şi Merz sunt mai conservatori decât Kramp-Karrenbauer“.

Merkel a anunţat în octombrie că va renunţa la conducerea CDU la congresul din decembrie al partidului şi că mandatul său actual de cancelar va fi ultimul, afirmând că speră ca decizia ei să „deschidă calea spre viitor“.

Pe cale de consecinţă, persoana care va câştiga vineri ar putea deveni următorul cancelar federal. 

Asta pentru că Uniunea Creştin-Democrată şi aliata sa bavareză Uniunea Creştin-Socială (CSU) formează în continuare cea mai puternică forţă politică din Germania, în ciuda unei serii recente de crize.

AKK, favorită în sondaje

Considerată de ceva vreme ca fiind moştenitoarea probabilă a Angelei Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer, în vârstă de 56 de ani şi numită de presa germană AKK, este cotată cu cele mai mari şanse la preşedinţia CDU, după un tur de opt săptămâni al candidaţilor la filialele partidului, tur ce s-a încheiat vineri la Berlin.

„Dacă succesiunea (...) ar fi stabilită pe baza popularităţii candidaţilor, Kramp-Karrenbauer ar trebui să fie favorita clară a momentului“, a apreciat Manfred Guellner, care conduce institutul de sondare Forsa cu sediul la Berlin.

Un sondaj publicat săptămâna trecută de postul public german ARD a arătat că Annegret Kramp-Karrenbauer şi-a consolidat avantajul, având sprijinul a 48% din activiştii partidului, mulţi dintre oficialii de top ai CDU fiind convinşi că ea oferă cea mai bună şansă de mobilizare electorală.

Totuşi, principala întrebare pentru delegaţii CDU care vor veni săptămâna aceasta la Hamburg va fi legată de cât de mult vor să se distanţeze de „era Merkel“.

Mulţi creştin-democraţi văd în Kramp-Karrenbauer, care a fost premier de land federal, o schimbare minoră faţă de Merkel.

În aceste condiţii, aripa de dreapta a partidului s-a coagulat în jurul lui Merz, în vârstă de 63 de ani, care s-a poziţionat în cursă drept candidatul legii şi ordinii.

Cândva rival al Angelei Merkel, Friedrich Merz, avocat de profesie, a fost cotat în sondajul ARD cu 35% din opţiuni. Suporterii săi consideră că el are cele mai mari şanse să contracareze ascensiunea formaţiunii de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a crescut pe fondul politicii uşilor deschise pentru refugiaţi, pe care Merkel a promovat-o începând din 2015.

În acest timp, Jens Spahn a fost cotat în sondajul ARD cu numai 2%.

Un rezultat greu de anticipat

Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că votul se poate schimba în ultimul moment. Nu este exclus ca unii delegaţi să treacă dintr-o tabără în alta, după cum nu sunt excluse tot soiul de jocuri de culise.

Merz, care a ieşit din viaţa politică în 2009 pentru a urma o carieră în afaceri după ce a pierdut în faţa lui Merkel într-o luptă internă în CDU, are acum relaţii apropiate cu oameni de afaceri şi chiar un sprijin larg în această zonă în ceea ce priveşte încercarea sa de a-i succeda lui Merkel.

Totuşi, campania lui a părut să-şi piardă din elan în ultimele săptămâni, după ce au ieşit la iveală interesele sale de afaceri, dar şi în urma criticilor la adresa apelului său la o dezbatere privind protecţia refugiaţilor stipulată în Constituţie.

În schimb, Kramp-Karrenbauer nu pare să fi făcut vreo mişcare greşită pe întreg parcursul campaniei.

Absolventă de ştiinţe politice şi catolică practicantă, Annegret Kramp-Karrenbauer s-a identificat cu aripa socială a CDU, sprijinind o majorare a impozitelor pentru persoanele cu venituri mari, cote de femei în consiliile de administraţie şi un sentiment puternic al valorilor familiei.

Şi chiar dacă a fost supranumită „mini-Merkel“, Kramp-Karrenbauer a făcut tot posibilul să marcheze o diferenţă între ea şi actuala şefă a CDU, Angela Merkel. 

Numai că politologul Thorsten Faas se întreabă „în ce măsură acest lucru este cu adevărat necesar“. El punctează că Merkel „are încă simpatizanţi în partid“, care nu au niciun interes ca anii petrecuţi sub conducerea actualei şefe a Executivului de la Berlin să fie interpretaţi ca o greşeală. În opinia lui, Angela Merkel joacă încă un rol important.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite