Comisia Europeană mobilizează 35 de miliarde de euro pentru Grecia. Corina Creţu: Atena are nevoie de reforme şi investiţii
0
Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că vor fi mobilizate peste 35 de miliarde de euro până în 2020 pentru a veni în sprijinul economiei greceşti, comisarul Corina Creţu precizând că Atena are nevoie atât de reforme, cât şi de "investiţii ambiţioase" pentru a repune economia pe drumul cel bun.
"La două zile după realizarea unui consens privind măsurile ce se impun pentru încheierea unui nou acord de împrumut acordat Greciei, Comisia Europeană a dezvăluit astăzi planurile de ajutorare a Greciei în vederea maximizării gradului de utilizare a fondurilor UE. Conform mandatului conferit de summitul zonei euro din 12-13 iulie, vor fi astfel mobilizate peste 35 de miliarde de euro până în 2020 pentru a veni în sprijinul economiei greceşti", potrivit unui comunicat al CE.
Pachetul de măsuri privind crearea de locuri de muncă şi creşterea economică destinat Greciei însoţeşte un set cuprinzător de reforme ce va face parte dintr-un program creat în cadrul Mecanismului european de stabilitate. Acest program urmează a fi negociat de Grecia cu partenerii săi internaţionali în săptămânile următoare. Ambele elemente – reformele şi mobilizarea de fonduri pentru investiţii şi coeziune – sunt condiţii preliminare esenţiale pentru crearea de noi locuri de muncă, redresarea economică a Greciei şi revenirea ţării la prosperitate.
"Planul pentru locuri de muncă şi creştere economică îşi propune să ajute cetăţenii şi companiile greceşti să depăşească perioada dificilă de criză din ultimii ani şi să redea speranţa într-un viitor mai bun, în special tinerei generaţii. Acesta vine ca o continuare a sprijinului acordat deja Greciei de Comisie pe perioada crizei, atât din punct de vedere financiar, cât şi tehnic", precizează CE.
Ca o măsură excepţională şi în lumina situaţiei unice din Grecia, Comisia propune îmbunătăţirea situaţiei lichidităţilor pentru a permite în continuare finanţarea investiţiilor din perioada de programare 2007 - 2013. Acestea vor include: plata anticipată a restului de 5% din finanţările europene, procent în mod normal reţinut până la închiderea programelor; şi aplicarea unei rate de cofinanţare de 100% pentru perioada 2007 - 2013.
Aceste măsuri echivalează cu lichidităţi în valoare de 500 de milioane de euro şi economii la bugetul Greciei de aproximativ 2 miliarde de euro. Aceste sume vor fi disponibile pentru reluarea imediată a investiţiilor în sprijinul creşterii economice şi creării locurilor de muncă, cu condiţia ca autorităţile greceşti să se asigure că aceste fonduri vor fi utilizate în favoarea beneficiarilor şi operaţiunilor din cadrul programelor.
Comisia va propune, de asemenea, creşterea nivelului de pre-finanţare pentru programele din perioada 2014-2020 cu 7 puncte procentuale. Prin această pre-finanţare suplimentară poate fi pus la dispoziţie încă un miliard de euro care poate fi utilizat exclusiv pentru lansarea proiectelor cofinanţate în cadrul politicii de coeziune cu respectarea pe deplin a articolului 81 (2) din Regulamentul dispoziţiilor comune.
Executivul european reaminteşte că Grecia "s-a bucurat de tratament preferenţial şi până acum: programele greceşti finanţate cu fonduri UE în cadrul perioadei de programare 2007-2013 primesc finanţare UE într-o proporţie mai mare". Din acest motiv, Grecia trebuie să cofinanţeze mai puţin decât celelalte ţări graţie cofinanţării suplimentare de 10% din partea UE, asigurată până la jumătatea anului 2016. În multe cazuri, acest lucru înseamnă că UE plăteşte 95% din costul total al investiţiei pentru perioada de finanţare 2007-2013 (spre deosebire de maximum 85% aplicabil celorlalte ţări).
În plus, în cazul politicii de coeziune, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, autorităţile greceşti pot primi, în continuare, rambursare până la atingerea pragului legal de 95% pentru cheltuielile eligibile aferente programelor din perioada 2007-2013.
Anunţul de miercuri vine în continuarea înfiinţării unui grup la nivel înalt condus de vicepreşedintele Dombrovskis. Împreună cu autorităţile greceşti, grupul îşi propune să garanteze utilizarea banilor rămaşi din perioada de programare 2007-2013 înainte de atingerea termenului-limită, respectiv la sfârşitul acestui an, şi să ajute Grecia să îndeplinească cerinţele necesare pentru a accesa toate fondurile UE disponibile în actuala perioadă de programare 2014-2020.
Totodată, Grecia va continua să primească ajutor pentru implementarea reformelor din partea noului Serviciu de sprijin pentru reforme structurale, care şi-a început activitatea la 1 iulie şi beneficiază de experienţa valoroasă a Grupului de lucru pentru Grecia şi de asistenţa tehnică oferită statelor membre.
În urma summitului zonei euro din 12 iulie, Comisiei i s-a cerut să contribuie la sprijinirea creării de locuri de muncă şi creşterii economice din Grecia în următorii 3-5 ani. Comisia a primit astfel sarcina de a "lucra îndeaproape cu autorităţile greceşti pentru a mobiliza fonduri de până la 35 de miliarde de euro (în cadrul diferitelor programe ale UE) în vederea finanţării investiţiilor şi activităţii economice, inclusiv a IMM-urilor".
Cele peste 35 de miliarde de euro pe care Grecia ar putea să le primească în cadrul perioadei de programare 2014-2020 cuprind 20 miliarde de euro din fondurile structurale şi de investiţii europene şi 15 miliarde de euro din fondurile agricole. Acestea pot fi direcţionate către investiţii, combaterea şomajului, a sărăciei şi a condiţiilor sociale precare, cercetare şi educaţie, infrastructură. Primele plăţi efectuate din aceste fonduri UE în 2014 şi 2015 însumează deja 4,4 miliarde de euro.
"Utilizarea fondurilor UE pentru Grecia nu a fost simplă în ultima vreme. În ultimele luni, condiţiile financiare severe şi nesiguranţa privind situaţia economică au perturbat planurile de investiţii, punând sub semnul întrebării capacitatea Greciei de a utiliza pe deplin şi corect fondurile UE disponibile", afirmă CE.
"Economia greacă a intrat din nou în recesiune, sistemul bancar este aproape de colaps (...) Grecia are nevoie acum de stabilitate şi încredere. Odată ce stabilitatea financiară este restaurată, ţara poate să se ocupe de redresarea economică, crearea de locuri de muncă şi un viitor mai bun, în special pentru cei mai vulnerabili. Pentru a se întâmpla asta, autorităţile din Grecia trebuie să reformeze urgent statul şi să creeze o administraţie eficientă şi fără de corupţie, să furnizeze sisteme de securitate sociale, care să fie sustenabile şi corecte, să creeze condiţii mult mai atractive pentru investiţii", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru moneda euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis.
"Implementarea strictă a acestor reforme este esenţială pentru recâştigarea încrederii în rândul celor 19 democraţii ale zonei euro", a spus Dombrovskis.
La rândul său, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a afirmat că UE s-a angajat să sprijine în continuare "eforturile Greciei de a-şi redresa economia şi de a reveni pe creştere economică". "În acest scop, reformele stabilite în cadrul reuniunii Eurogrupului sunt necesare, dar am discutat astăzi în Colegiul comisarilor şi toţi am căzut de acord că doar aceste reforme nu pot aduce Grecia din nou pe calea creşterii şi a creării de locuri de muncă. CE este convinsă că reformele trebuie să fie însoţite de investiţii ambiţioase, care ar readuce economia greacă pe drumul cel bun din nou şi ar ajuta atât la gestionarea şomajului, cât şi a cauzelor sale", a precizat Corina Creţu.
Comisia Europeană propune un împrumut punte de 7 miliarde de euro pentru Grecia
Comisia Europeană propune un împrumut punte de 7 miliarde de euro pentru Grecia, prin intermeniul Mecanismului European de Stabilitate Financiară (EFSM) pentru acoperirea necesarului de finanţare din luna iulie, potrivit unui document citat de Reuters.
Propunerea, obţinută de Reuters, prevede ca împrumutul să aibă o maturitate de maximum trei luni şi să fie rambursat EFSM din banii care vor fi obţinuţi de Grecia din fondul de salvare al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (ESM), după finalizarea negocierilor pentru viitorul program de salvare în valoare de 86 de miliarde de euro.
Propunerea de a folosi EFSM pentru un împrumut punte este controversată pentru că Marea Britanie şi Cehia sunt împotrivă. Spre deosebire de ESM, care este un fond al zonei euro, EFSM este un fond la nivelul Uniunii Europene, susţinut de la bugetul UE, iar plăţile trebuie să fie aprobate de toate cele 28 de state membre, nu doar de cele 19 ţări din zona euro.
Deciziile din cadrul EFSM sunt luate prin majoritate calificată, ceea ce însemană că dacă 16 ţări, reprezentând 65% din populaţia UE, susţin acordarea banilor, atunci pot fi contracarate voturile negative ale Marii Britanii şi Cehiei.
Potrivit propunerii CE, Grecia ar primi 7 miliarde de euro într-o singură tranşă, ceea ce îi va permite să răscumpere luni obligaţiuni elene deţinute de Banca Centrală Europeană (BCE), de 3,5 miliarde de euro, şi să îşi achite obligaţiile către FMI.
Propunerea Comisiei, care va fi supusă miercuri aprobării miniştrilor de Finanţe ai Uniunii Europene, arată în mod clar că Grecia poate primi împrumutul punte numai dacă Parlamentul de la Atena va aproba măsurile de reformă, în cursul acestei zile.
Totodată, Grecia trebuie să înceapă oficial negocierile cu ESM pentru viitorul program de salvare, joi sau vineri.
Reformele includ majorarea veniturilor din TVA, reformarea sistemului de pensii şi întărirea independenţei biroului elen de statistică.
Pentru ca fondurile să fie atrase rapid, Comisia, care va împrumuta banii, va putea să o facă printr-un plasament privat de titluri.
Se încarcă comentariile...
