CNN: Motivele pentru care anumite ţări din UE, între care România şi Bulgaria, sunt codaşe la vaccinare

FOTO EPA-EFE

Uniunea Europeană are aproape trei sferturi dintre adulţi complet vaccinaţi împotriva Covid-19, find lider mondial în materie de vaccinări. Totuşi proporţia impresionantă de imunizări e distribuită inegal între ţările europene, o realitate incomodă pentru UE, potrivit CNN care analizează în special cazurile României şi Bulgariei.

Potrivit Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), ţări precum Irlanda, Malta, Portugalia şi Danemarca au rate de vaccinare de aproximativ 90%, în timp ce ţările din Estul Europei au rate semnificativ mai mici de imunizare, în ciuda accesului la mai multe vaccinuri aprobate de UE - Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca şi Johnson & Johnson.

România şi Bulgaria au vaccinat complet doar 33%, respectiv, 22% dintre adulţi.

„Ei au vaccinurile. Oricine vrea să se vaccineze o poate face”, a declarat pentru CNN Ivan Krastev, un politolog bulgar şi membru fondator al consiliului director al Consiliului European pentru Relaţii Externe.

„Există un nivel ridicat de neîncredere, iar acest lucru este valabil atât pentru Bulgaria, cât şi pentru România. Chiar şi în comunitatea medicală, medicii, asistentele, mulţi ezită să se vaccineze, aşa că nu este o surpriză că şi societatea în ansamblu este la fel", a spus el. 

Atât România, cât şi Bulgaria se confruntă cu creşteri mari ale numărului de noi cazuri de infecţie cu coronavirus de la începutul lunii septembrie. România a raportat peste 45.000 de cazuri noi şi peste 800 de decese în săptămâna încheiată duminică, aproximativ acelaşi nivel pe care l-a înregistrat la vârful celui de-al doilea val al epidemiei, în aprilie.

ECDC a avertizat, joi, că statele cu rate scăzute de vaccinare riscă să înregistreze valuri de spitalizări şi decese în această toamnă dacă relaxează măsurile de distanţare socială.

Dicrepanţa vaccinală în UE FOTO CNN

 „Nici guvernul care a fost la putere, nici guvernul interimar nu au făcut o prioritate din vaccinare ”, a spus Krastev, în condiţiile în care Bulgaria se află din nou în faţa unor alegeri după două scrutine care nu au dus la formarea guvernului. El a precizat că problema vaccinurilor nu a divizat politic societatea bulgară, deoarece majoritatea bulgarilor erau în general uniţi în neîncrederea lor faţă de clasa politică. 

„SUA au un nivel major de polarizare; aici nu este vorba atât de mult de polarizare politică, ci de confuzie şi dezgust faţă de tot ceea ce este politic, ceea ce a afectat foarte mult succesul campaniei [de vaccinare]”, a spus el.

O problemă sunt şi inegalităţile puternice, care se regăsesc  ambele ţări. Comunităţile de romi din România şi Bulgaria sunt printre cele mai puţin vaccinate.

 Dimitar Dimitrov, directorul programului pentru romi de la Institutul pentru o Societate Deschisă din Sofia, a declarat că asta se întâmplă din pricina relaţiilor tensionate dintre comunităţi şi societate în general.Dimitrov a spus că multe persoane, în special în zonele rurale, ar putea, de asemenea, să întâmpine dificultăţi în a avea acces la centrele de vaccinare.

 „Dacă trebuie să iei un autobuz sau un tren şi să călătoreşti 100 de kilometri pentru a ajunge la spital şi apoi să aştepţi la coadă, asta necesită timp şi bani. Vaccinarea în sine este gratuită, dar să ajungi la punctul de vaccinare costă bani", a spus Dimitrov.

Guvernul român a anunţat recent că va investi resurse suplimentare pentru a se asigura că persoanele care nu au acces la centre de vaccinare pot beneficia de vaccinuri - de exemplu, prin solicitarea unei vizite la domiciliu a unui medic.

Totuşi performanţa UE nu este afectată doar de ratele scăzute din Bulgaria şi România, ci ţările blocului comunitar par să se împartă în două grupuri, cu unele excepţii. Astfel că, dacă un grup de ţări a îmbrăţişat inocularea pentru ca aproape toată lumea să fie imunizată, cealalt face eforturi să convingă un număr mare de persoane, pe fondul unei neîncrederi profunde în vaccinuri. Linia de demarcaţie se situează aproximativ de-a lungul graniţei Cortinei de Fier, care odată împărţea Europa în Est şi Vest.

Din cele 27 de state membre ale blocului comunitar, 15 state cu performanţe bune de vaccinare fac parte din ceea ce a fost blocul occidental, în timp ce ultimele 10 sunt  foste ţări comuniste. Dintre ele doar Grecia şi Lituania  contrazic această tendinţă, Lituania ocupând locul 16, iar Grecia locul 17.

Toate fostele ţări occidentale, cu excepţia Greciei, au vaccinat complet cel puţin 70% dintre adulţi, în vreme ce niciunul dintre statele estice nu a atins încă acest prag. Krastev a declarat că modul în care s-a desfăşurat pandemia în diferite ţări ar putea fi un factor care să explice aceste discrepanţe. 

„Ţările care au fost lovite mai serios de primul val, în 2020, când şocul a fost mai puternic, ţări precum Italia sau Spania, au avut mai mult succes în ceea ce priveşte vaccinarea decât ţările care au fost lovite de al doilea val", a spus el, adăugând că guvernul bulgar nu a reuşit niciodată să convingă populaţia că o rată ridicată de vaccinare este o prioritate absolută. „În schimb, a devenit o chestiune de mândrie naţională faptul că nu am avut niciodată blocaj”, a spus el.

Anna Nicińska, profesor asistent la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Varşovia, a studiat împreună cu echipa ei motivele neîncrederii în sistemele de sănătate şi în autorităţile medicale, analizând date din 100 de ţări.

Rezultatele au fost că gradul de neîncredere în autorităţi şi guvern e mult mai mare la naţiunile care au cunoscut în trecut comunismul de tip sovietic. 

„Oamenii expuşi la comunismul sovietic au mai puţină încredere în ceilalţi oameni, în guvern şi, de asemenea, în sistemele de sănătate. O decizie de vaccinare se bazează pe încredere şi a o face obligatorie ar fi contraproductiv, trebuie să ne amintim că în multe ţări există o lungă tradiţie de rezistenţă faţă de stat, astfel încât oamenii ar găsi o modalitate de a evita vaccinarea obligatorie”, a spus ea. 

Comisia Europeană a recunoscut că ratele scăzute de vaccinare din unele dintre statele sale membre reprezintă o problemă pentru că asta arată că „virusul pur şi simplu nu este învins”.

Comisia a declarat că ţările care se străduiesc să crească nivelul de vaccinare ar trebui să se concentreze pe campanii care să îi vizeze în mod specific pe cei ezitanţi, axându-se pe importanţa ştiinţei.