Cehia, între un populist şi un aristocrat
0
În turul doi al alegerilor prezidenţialelor din Cehia se vor confrunta fostul premier social-democrat Milos Zeman şi şeful diplomaţiei, Karel Schwarzenberg, căruia cehii îi mai spun şi „Prnţul“.
Pentru prima dată după 1990, preşedintele Cehiei este ales prin vot direct şi nu de către Parlament. În primul tur al alegerilor prezidenţiale au participat nouă candidaţi de cele mai diverse orientări. Rezultatele anunţă o
cursă foarte strânsă între cei doi candidaţi calificaţi în turul doi, ce se va desfăşura pe 25 şi 26 ianuarie: Milos Zeman a obţinut 24,2% din voturi, iar Karel Schwarzenberg – 23,4%.
Fostului premier social-democrat Milos Zeman criticii îi reproşează discursul adesea populist. În schimb, contracandidatul său, şeful diplomaţiei cehe, Karel Schwarzenberg, cel pe care cehii îl numesc „Prinţul“, este un adept al limbajului rafinat şi se desparte foarte rar de papion şi de pipă.
După turul doi vom vedea dacă ideea europeană este populară în Cehia sau dacă euroscepticismul actualului preşedinte Vaclav Klaus,care a produs multe probleme Uniunii Europene, este favorizat de cehi. Milos Zeman se înscrie în această orientare, el fiind partizanul economiei sociale de piaţă, un fel de economie în care statul joacă un rol preponderent.
Milos Zeman, preferat în provincie, Schwarzenberg, în capitală
Alegându-l aproape cu acelaşi număr de voturi pe Karl Schwarzenberg, un proeuropean, care, potrivit sondajelor, ar putea ieşi învingător, cehii se pronunţă în favoarea unei mai profunde integrări europene, cu toate riscurile pe care le ridică la ora actuală soluţionarea problemelor economice ale Uniunii Europene.
Schwarzenberg, urmaş al unei familii aristocratice vechi austro-ungare, este proeuropean din convingere, nu datorită originii sale şi ca ministru de externe al Cehiei a militat în favoarea UE. Schwarzenberg are sprijinul majorităţii ziarelor din Cehia şi al unor personalităţi mediatice influente. Poziţia lui este cea mai puternică în capitală, iar restul ţării se îndreaptă mai degrabă spre favoritul Miloš Zeman.
Dacă va ajunge preşedinte, cu toate că Cehia nu este o republică prezidenţială, orientarea ţării va fi mult mai proeuropeană decât până acum. Şi asta deoarece până acum Praga este după Londra singura capitală europeană care nu a semnat pactul bugetar european şi care nu doreşte că cauţioneze indexarea salarială de inflaţie şi de productivitate.
Foştii preşedinţi
Noul preşedinte, care va fi ales în urma turului doi din 25 şi 26 ianuarie, va fi al treilea de la proclamarea independenţei Republicii Cehe, în 1993, după fostul disident Vaclav Havel, decedat în 2011, şi euroscepticul Vaclav Klaus. Al doilea mandat de cinci ani al acestuia din urmă expiră la 7 martie. Ambii au fost aleşi de către Parlament, printr-o procedură criticată pentru complexitatea sa.
Candidaţii exotici au ieşit din joc
Votat de o mare parte dintre tinerii cehi, Vladimir Franz, candidatul compozitor şi pictor care are corpul acoperit de tatuaje, a ieşit pe locul cinci, cu 6,46 la sută din sufragii. „Avatarul“ sau „Franz Joseph al II-lea“, cum a mai fost numit, declara că a intrat în această bătălie pentru că „vreau să mobilizez societatea civilă, pentru ca oamenii să reflecteze mai mult şi să citească printre rânduri“. Franz a intrat pe scena politică la sfârşitul anului 2012, după ce a reuşit să strângă 88.000 de semnături în favoarea candidaturii lui, peste cele 50.000 cerute de lege. Nu este afiliat niciunui partid şi şi-a construit discursul politic pe măsurile anticorupţie, pe importanţa educaţiei şi pe ridicarea moralului naţiunii. Cele trei femei care s-au înscris în luptă, preşedinta mişcării eurosceptice „Suveranitatea“ Jana Bobosikova, actriţa şi fosta deputată Tatana Fischerova şi eurodeputata creştin-democrată Zuzana Roithova, s-au clasat pe ultimele locuri.
Se încarcă comentariile...
